Impactul PNRR asupra expansiunii economice a României și provocările majore ce se prefigurează după 2026
Creșterea economică a României din ultimii ani ar fi fost semnificativ mai slabă fără fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unui studiu al Băncii Naționale a României. Studiul analizează impactul fondurilor europene în perioada post-pandemică și arată că, în intervalul 2022-2024, aceste fonduri au adăugat peste 1 punct procentual la creșterea PIB. Totuși, întârzierile în implementarea reformelor și absorbția scăzută pun în pericol beneficiile. Până în toamna lui 2025, România a îndeplinit doar 27% dintre jaloane și a atras mai puțin de 40% din fonduri, riscând astfel să piardă o parte semnificativă din bani înainte de încheierea programului, la 30 august 2026.
Autorii studiului au construit un scenariu contrafactual, folosind metoda controlului sintetic, pentru a estima cum ar fi evoluat economia României în absența PNRR. Rezultatul indică o contribuție cumulată a PNRR la creșterea PIB în perioada 2022-2024, depășind 1 punct procentual. De asemenea, un model panel aplicat pe 11 economii din Europa Centrală și de Est sugerează că o majorare cu 1 punct procentual din PIB a fondurilor europene atrase este asociată cu o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale în același an. Pe termen mediu, impactul cumulat poate ajunge la 1,2-1,3 puncte procentuale, cu un vârf la circa trei ani de la momentul cheltuirii fondurilor.
Studiul explică de ce efectul fondurilor europene este mai modest decât estimările inițiale. O mare parte din investiții sunt concentrate în infrastructură, energie, dezvoltare regională și eficiență energetică, sectoare caracterizate prin volume ridicate de importuri, durate lungi de execuție și proceduri administrative complexe. Aceasta face ca o parte din cererea generată de PNRR să se ducă în afara economiei, întârziind transmiterea efectelor asupra PIB.
Impactul fondurilor europene depinde decisiv de calitatea instituțiilor. În economiile cu administrație slabă, corupție ridicată și proceduri greoaie, efectul asupra creșterii este limitat sau nesemnificativ. În absența unui cadru instituțional solid, fondurile europene cresc PIB-ul per capita cu doar 0,11 puncte procentuale, comparativ cu 0,64 puncte procentuale în economiile cu un nivel ridicat de control al corupției.
România se numără printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, dar ritmul de absorbție este printre cele mai slabe din Uniune. Până la începutul lunii noiembrie 2025, mai puțin de 40% din fondurile PNRR au fost primite, iar din cele 518 ținte și jaloane asumate, România îndeplinise doar 27%. La nivelul Uniunii Europene, rata medie de absorbție era de 56,4%. Problema este agravată de diferența dintre sumele primite și cele efectiv cheltuite, cu doar 57,3% din fondurile PNRR primite fiind cheltuite la nivel european până la finalul anului 2024. România cheltuise sub 20% din anvelopa PNRR. Întârzierile sunt cauzate de capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi, inflația ridicată și sincopele din lanțurile globale de aprovizionare. Din cauza întârzierilor repetate în aplicarea reformelor asumate, România a fost nevoită să își revizuiască PNRR de două ori, în decembrie 2023 și în octombrie 2025, iar alocarea totală a fost redusă de la 8,1% din PIB la 6,1% din PIB.
După 2026, termenul-limită pentru finalizarea PNRR, statele membre nu vor mai putea utiliza acest instrument. Dacă România ar absorbi integral fondurile rămase, echivalentul a circa 2,7% din PIB, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual. Totuși, această estimare este considerată optimistă și depinde de ritmul efectiv de implementare. În scenariul negativ, neatragerea fondurilor ar putea conduce fie la suspendarea proiectelor, fie la finanțarea lor din bugetul național, afectând deficitul.
România rămâne beneficiar net de fonduri europene, dar riscă un șoc investițional din cauza reducerii bruște a investițiilor publice. Între 2007 și septembrie 2025, România a primit aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene clasice (exclusiv PNRR), în timp ce contribuția la bugetul UE a fost de 35 de miliarde, rezultând intrări nete de 65 de miliarde de euro. Finalizarea PNRR riscă să genereze un șoc investițional, afectând nu doar creșterea, ci și balanța de plăți, prin dispariția unei surse importante de finanțare externă nerambursabilă.
Acest șoc ar putea fi parțial atenuat prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, unde România se situează peste media UE la rata de absorbție, și prin noul program european SAFE, destinat securității, care ar putea oferi împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB. Spre deosebire de PNRR, programul SAFE este bazat exclusiv pe împrumuturi, ceea ce va pune presiune pe deficitul bugetar și datoria publică, în contrast cu fondurile clasice UE care au impact bugetar neutru.
