Impactul obiceiurilor alimentare asupra sănătății sistemului digestiv
Tubul digestiv al adulților are o lungime de aproximativ 9 metri, având rolul esențial de a asigura hrănirea organismului. Alimentele parcurg aceste 9 metri, suferind procese complexe ce le transformă în molecule suficient de mici pentru a putea fi absorbite prin peretele intestinului subțire și transportate la celulele corpului.
La nivelul intestinului subțire, unde ajung substanțele străine, acesta este dotat cu un sistem imunitar dezvoltat, reprezentat prin țesutul limfoid asociat intestinului, unde se află aproximativ 75% din celulele imunitare ale organismului. Aceste celule previn pătrunderea agenților patogeni și toxinelor în circulația sistemică. De asemenea, integritatea barierei epiteliale este susținută de activitatea metabolică a bacteriilor rezidente.
Reziduurile nedigerate sunt eliminate sub formă de materii fecale, iar aceste procese sunt reglate de enzime și receptori membranari, a căror sinteză necesită energie și control nuclear pentru a funcționa eficient.
Sănătatea segmentelor tubului digestiv depinde în mod esențial de obiceiurile alimentare, iar aceste segmente interacționează reciproc. Studii recente au arătat că anumite bacterii asociate cu boala parodontală pot migra din cavitatea bucală în colon, contribuind la dezvoltarea cancerului colorectal. De asemenea, s-au observat legături între parodontoza și riscul de apariție a bolilor cronice, precum cele cardiovasculare, diabetul zaharat și boala Alzheimer.
Rolul fibrelor și al antioxidanților
În ultimii ani, numărul cazurilor de cancer colorectal diagnosticat la adulți cu vârste sub 50 de ani a crescut semnificativ. Acest tip de cancer are o progresie lentă, dar expunerea timpurie la factori de risc, cum ar fi obezitatea și alterarea microbiomului intestinal, este îngrijorătoare. Aceste condiții sunt adesea rezultatul unei diete moderne, bogate în produse ultraprocesate și sărace în alimente integrale vegetale.
Fibrele și antioxidanții, molecule de origine vegetală, sunt esențiale pentru sănătatea tubului digestiv. Antioxidanții protejează celulele din pereții tubului digestiv, în timp ce fibrele contribuie la formarea bolului fecal, asigurând un tranzit intestinal normal și eliminarea toxinelor. La nivelul colonului, bacteriile fermentează fibrele, generând molecule care influențează ADN-ul colonocitelor, blocând apariția cancerului.
Acetatul, propionatul și butiratul, acizi grași cu lanț scurt, s-au dovedit importanți pentru sănătatea colonului și a întregului organism, prin reducerea inflamației cronice și a rezistenței la insulină. Butiratul și propionatul reglează activitatea genelor din nucleele colonocitelor, prevenind creșterea necontrolată a celulelor și apariția formațiunilor tumorale.
Fibrele, fiind molecule complexe, sunt rezistente la sucurile digestive, dar joacă un rol crucial în reducerea riscului de boli cronice, inclusiv cancer colorectal. Majoritatea oamenilor moderni nu consumă nici jumătate din necesarul zilnic de fibre, ceea ce contribuie la creșterea cazurilor de cancer colorectal în rândul adulților tineri.
Cantitatea de fibre necesară
Un bărbat adult ar trebui să consume aproximativ 38 de grame de fibre pe zi, în timp ce o femeie sub 50 de ani ar trebui să consume circa 25 de grame, iar peste 50 de ani, circa 21 de grame. O femeie însărcinată sau care alăptează are nevoie de 28 de grame de fibre, indiferent de vârstă. Alimente bogate în fibre includ leguminoasele (linte, mazăre, fasole), cerealele integrale, fructele și legumele. Anumite legume, precum anghinarea și broccoli, și fructe precum zmeura și murele sunt deosebit de bogate în fibre.
Alimentația modernă, bogată în grăsimi saturate, afectează mucusul protector al celulelor peretelui intestinal și funcția celulelor imunitare. Un studiu recent a arătat că grăsimea saturată perturbă celulele imunitare din intestin în termen de 48 de ore, afectând populația bacteriană benefică și crescând permeabilitatea intestinală, ceea ce permite pătrunderea bacteriilor patogene în sânge. În contrast, grăsimile nesaturate din uleiuri vegetale au efecte protective asupra sănătății intestinale.
Descoperirile paleobiologilor sugerează că majoritatea proteinelor consumate de oamenii din urmă cu 10.000 de ani proveneau din plante, cum ar fi năutul, cerealele sălbatice și nucile, contrar percepției că strămoșii noștri erau exclusiv carnivori.
