Impactul majorării impozitelor asupra încrederii în economia românească
Încrederea managerilor de firme și a populației în economia românească a scăzut pentru a patra lună consecutiv, adâncindu-se în teritoriul care semnalizează o potențială recesiune. Toate componentele au suferit o deteriorare în iulie, dar cel mai semnificativ impact îl resimte populația, pe fondul valului inflaționist iminent. Așteptările privind angajările sunt la cel mai redus nivel de după pandemie.
Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) a scăzut în iulie la 94,7 puncte, de la 96,8 puncte în luna precedentă și 99,1 puncte în mai. Aceasta reprezintă a patra lună consecutivă de contracție, având în vedere că în martie ESI era la 102,3 puncte. La nivelul Uniunii Europene, ESI a crescut cu 1 punct, ajungând la 95,3 puncte, revenind astfel la nivelul din mai.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor, având o corelație strânsă cu evoluția produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică, în general, o economie în creștere, în timp ce o valoare sub acest nivel sugerează o contracție.
Media ESI pe trimestrul al doilea pentru România indică 98,8 puncte, sugerând o potențială contracție. Începerea trimestrului al treilea la un nivel foarte scăzut ridică semne de întrebare cu privire la o posibilă recesiune tehnică, scenariu considerat posibil de economiști, care prognozează o dinamică a PIB-ului anemică, sub 1% în acest an.
Încrederea consumatorilor în scădere
Încrederea consumatorilor a scăzut din nou în iulie, pentru a doua lună la rând, cu -6,3 puncte față de iunie și -15,6 puncte față de mai. Evaluările privind situația trecută și așteptările pentru perioada următoare s-au deteriorat. Intențiile de achiziții majore pentru următoarele 12 luni sunt la cel mai redus nivel de după martie 2023. Soldul răspunsurilor care indică o deteriorare a situației financiare în următoarele 12 luni este la cel mai mare nivel de după criza din 2010, când au fost majorate taxele și reduse salariile în sectorul bugetar.
De asemenea, a crescut semnificativ soldul respondenților care se așteaptă la creșteri de prețuri în următorul an, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani și jumătate. Aceasta este o reacție la anunțul guvernului privind pachetul de consolidare fiscală, inclusiv creșterile cotelor de TVA și accize, care vor intra în vigoare pe 1 august. Se estimează că aceste măsuri vor eroda veniturile disponibile viitoare, coincizând cu expirarea plafoanelor prețurilor la energia electrică.
Încrederea consumatorilor a atins cel mai scăzut nivel din ultimele 32 de luni, similar cu primele etape ale pandemiei și cu perioada de explozie a inflației din 2021 și 2022, influențată suplimentar de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Scăderi în diferite sectoare
Industria manufacturieră a înregistrat o scădere de 0,4 puncte a indicatorului, revenind practic la nivelul din mai, pe fondul scăderii comenzilor și a așteptărilor privind producția. Managerii din sectorul serviciilor au raportat o scădere a cererii, iar indicatorul sectorial a scăzut cu 1 punct. În sectorul retail, încrederea managerilor a scăzut cu 3,7 puncte, la cel mai redus nivel de la finele primului val al pandemiei COVID, iar indicele din retail s-a comprimat cu peste 15 puncte în ultimele cinci luni.
Sectorul construcțiilor a cunoscut cea mai mică scădere, de 0,3 puncte, pe fondul așteptărilor mai mici privind angajările, în timp ce comenzile au rămas nemodificate. Indicele privind angajările (Expected Employment Indicator – EEI) a scăzut cu 3,7 puncte, ajungând la 100,1 puncte, cel mai redus nivel de după decembrie 2020. Creșterile de prețuri sunt anticipate de toate sectoarele, iar așteptările consumatorilor privind prețurile pentru următoarele 12 luni au atins un nivel record de la începutul sondajului în mai 2001, în urma anunțului creșterilor de taxe.
