Impactul crizei petroliere din Iran: Opțiunile reduse ale UE pentru a contracara efectele economice ale conflictului și a evita recesiunea
După ce SUA și Israelul au început atacurile militare asupra Iranului pe 28 februarie, piețele petrolului și gazelor naturale au fost cuprinse de haos, iar prețurile energiei au crescut vertiginos. Prețurile petrolului Brent sunt acum cu 20% mai mari decât la sfârșitul lunii februarie, crescând de la aproximativ 70 de dolari pe baril la peste 100 de dolari, înainte de a scădea la aproximativ 90 de dolari pe 10 martie. Principalul motiv al scăderii a fost anunțul lui Donald Trump, care a asigurat că războiul se va termina „foarte curând”.
Scăderea prețurilor petrolului amintește de evenimentele care au urmat tarifelor din aprilie 2025, când piețele bursiere au scăzut brusc, dar au recuperat rapid atunci când Trump a suspendat tarifele. Războiul din Iran, însă, prezintă o incertitudine mai mare, deoarece administrația SUA nu poate impune și suspenda condițiile de încheiere a conflictului. Rămâne neclar când producția din Orientul Mijlociu și transportul prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trece 20% din petrolul mondial, vor reveni la normal, ceea ce complică previziunile cu privire la prețurile petrolului.
Cum afectează șocurile petroliere Europa
Cresterea prețurilor petrolului are un efect direct și imediat asupra consumatorilor și producătorilor. Pentru consumatori, aceasta se traduce prin creșterea prețurilor la benzină și energie, iar pentru producători, prin creșterea costurilor de producție și livrare. UE, care importă cea mai mare parte a petrolului și gazelor sale, se confruntă cu o dublă provocare: creșterea prețurilor și o posibilă limitare a accesului și aprovizionării din cauza conflictului. Cu toate acestea, există un aspect pozitiv: Europa a înregistrat o scădere constantă a consumului total de energie și o creștere a producției de energie din surse regenerabile, iar răspândirea mașinilor electrice și hibride poate proteja consumatorii de impactul imediat al creșterii prețurilor.
Principalele economii ale UE, precum Germania, Franța, Italia și Spania, vor fi cele mai afectate de creșterea prețurilor petrolului, cu un consum de energie concentrat în transportul rutier și industrii cu consum ridicat de energie, cum ar fi cea chimică, a hârtiei și a oțelului.
Ce poate face Europa?
După invazia Rusiei în Ucraina, care a perturbat aprovizionarea cu gaze, Banca Centrală Europeană (BCE) și Comisia Europeană au implementat măsuri pentru a ajuta cetățenii UE să facă față crizei energetice. BCE, în contextul unei creșteri a inflației și a șomajului, a decis în iulie 2022 să crească ratele dobânzilor, care au ajuns la 4% în septembrie 2023. În prezent, cu ratele dobânzilor la 2%, BCE trebuie să decidă între controlul inflației și protejarea locurilor de muncă.
Comisia Europeană și guvernele naționale au la dispoziție măsuri mai directe pentru a face față șocului petrolier, inclusiv recomandări pentru reducerea consumului de energie și introducerea de plafoane de preț. Guvernele pot contracta împrumuturi pentru a finanța subvenții, dar această opțiune este mai puțin viabilă acum, având în vedere ratele dobânzilor globale ridicate. Multe țări din UE, inclusiv Franța, Italia și Spania, au o datorie publică care depășește 100% din PIB și sunt expuse la șocul petrolier.
UE se confruntă acum cu un risc real de recesiune, dar o posibilă consecință pozitivă ar putea fi o accelerare a dezvoltării energiei regenerabile, în funcție de modul în care guvernele naționale vor aborda criza în lunile următoare.
