Impactul canalelor proruse de pe Telegram asupra alegerilor din România
Aplicația de mesagerie Telegram nu este prima alegere în materie de social media în România, având o utilizare de doar 26% dintre români cel puțin o dată pe lună, conform companiei de consultanță Kepios. Cu toate acestea, a devenit un teren important pentru actorii proruși, care urmăresc să submineze procesele democratice, conform unui raport publicat de organizația OpenMinds.
Telegram are reguli de moderare mai puțin stricte și este folosit adesea de grupuri de extremă dreapta și alte grupuri radicale, deoarece acestea pot fi interzise pe platformele mainstream. În total, au fost identificate 202 de canale în limba română, împărțite în diferite grupuri. Cel mai mare grup, care ocupă un sfert din rețea, este format din canale de dreapta și anti-UE (50 de canale), majoritatea conținutului lor (42%) fiind dedicat Ucrainei, iar 30% știrilor din România.
Al doilea grup este format din canale de teorii ale conspirației (39), care dedică o treime din conținutul lor teoriilor conspiraționiste. Al treilea grup include actori locali pro-Kremlin (39), care se concentrează pe perspectiva pro-Kremlin în contextul Ucrainei (43%) și politica internațională (18%). Acest grup include și canalele rusești, cum ar fi versiunile moldovenești și românești ale Sputnik și ambasada Rusiei în România. Al patrulea grup constă în mass-media și agregatoare de știri relativ neutre (30), cu peste 80% din conținut dedicat știrilor românești, ucrainene și internaționale. Al cincilea grup este format din canale religioase (15), care, deși apolitice, pot oferi perspective politice conservatoare.
Grupul pro-Kremlin, împreună cu extrema dreaptă, este principalul difuzor al narațiunii conform căreia România se transformă într-o „dictatură”. După anularea alegerilor, au fost detectate peste 1.500 de mențiuni referitoare la România ca fiind o „dictatură sub controlul mafiei globaliste”, cu o medie de aproape 13 mențiuni pe zi în grupurile antiguvernamentale. Creșterea numărului de mențiuni este evidentă, cu un vârf de 38% mai multe mențiuni într-o săptămână comparativ cu luna precedentă. 63% din conținut a fost postat de canalele pro-Kremlin.
Canalele religioase au acuzat guvernul că a orchestrat o „lovitură de stat”. Politiciana de extremă dreapta Diana Șoșoacă a afirmat că România este „adevărata dictatură”, în timp ce alte canale consideră protestele de masă susținute de partidele de extremă dreapta ca fiind o modalitate de a inversa „tirania”. În cadrul scenei Telegram din România, au fost identificate 48 de canale de propagandă rusă, care constituie 24% din rețea. Aceste canale au repostat constant propagandă rusă, incluzând surse precum RT și Sputnik.
Canalele de propagandă rusă amplifică vocile oficialilor ruși, cum ar fi purtătoarea de cuvânt a MAE, Maria Zakharova, și promovează narațiuni legate de Ucraina. Peste 4.000 de repostări unice din mass-media de propagandă rusă au fost identificate, cu o medie de 103 pe lună. Canalele românești care combină perspectiva prorusă cu teorii conspiraționiste sau naționalismul de dreapta se află în fruntea acestei activități.
În contextul alegerilor, canalele Telegram susțin candidați „anti-establishment”, precum George Simion, politician de extremă dreapta și lider al partidului AUR. Alți candidați includ Crin Antonescu, Nicușor Dan, Victor Ponta și Elena Lasconi. Nemulțumirea față de guvern este larg răspândită, iar criticile la adresa actualului guvern se îndreaptă în special către fostul președinte Klaus Iohannis și către primul ministru Marcel Ciolacu.
Canalele pro-Kremlin numesc actualul guvern român „dictatură” și „mafie”, iar George Simion a declarat anularea alegerilor „sfârșitul democrației”. Narațiunile despre transformarea României într-o „dictatură” coincid cu viziunea oficialilor ruși asupra evenimentelor. Anularea și dinamica politică au dus la o comparație a actualului guvern cu regimul lui Nicolae Ceaușescu, sprijinul pentru Georgescu fiind o constantă în discursul public.
Pe măsură ce George Simion câștigă teren în sondaje, alegerile viitoare sunt cruciale pentru poziția României în cadrul NATO, iar intenția de a-l readuce pe Georgescu în politică ridică îngrijorări cu privire la posibilele influențe proruse în Uniunea Europeană.
