Tensiuni între Iran și Statele Unite
Tensiunile dintre Iran și Statele Unite se intensifică după ce președintele american Donald Trump a anunțat desfășurarea unei „armate” masive în Golful Persic. Condus de portavionul USS Abraham Lincoln, grupul de atac american subliniază relațiile din ce în ce mai instabile dintre Washington și Teheran, generând îngrijorări legate de o posibilă confruntare militară.
Trump a postat pe platforma Truth Social că „o armată masivă se îndreaptă spre Iran”, desfășurarea având loc la o lună după protestele cauzate de creșterea bruscă a costului vieții și prăbușirea monedei rial, care au dus la o criză de legitimitate pentru regimul iranian. Comandamentul Central al SUA a declarat că grupul de atac este „în prezent desfășurat în Orientul Mijlociu pentru a promova securitatea și stabilitatea regională”. Grupul de atac se află în Oceanul Indian, nu în Marea Arabiei, care se învecinează cu Iranul.
Șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a promis un „răspuns zdrobitor” la orice atac american, afirmând că menținerea și consolidarea avantajelor strategice pentru un răspuns rapid la orice invazie este o prioritate pentru armata iraniană. Trump a subliniat că flota americană este „gata, dispusă și capabilă să-și îndeplinească rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”.
Detalii despre portavionul USS Abraham Lincoln
USS Abraham Lincoln este unul dintre cele zece portavioane americane cu propulsie nucleară, din clasa Nimitz, și are o lungime de 333 de metri, putând transporta peste 65 de avioane și multiple lansatoare de rachete. Fiecare portavion din această clasă costă aproximativ 4,5 miliarde de dolari și poate susține un echipaj de până la 5.680 de persoane. Aceste nave sunt proiectate pentru a atinge viteze de peste 30 de noduri (56 km/h) și pot manevra rapid pentru a evita atacurile. La bord se pot găsi avioane stealth, inclusiv F-35 Lightning II și F/A-18 Super Hornet, precum și rachete de croazieră Tomahawk și sisteme de apărare antirachetă.
În plus, zeci de avioane de transport militare americane se îndreaptă către regiune, iar desfășurarea actuală este similară cu cea observată anul trecut, când echipamentele de apărare aeriană ale SUA au fost mutate în zonă în anticiparea unor represalii iraniene pentru atacurile asupra siturilor nucleare iraniene.
Reacția Iranului
Misiunea Iranului la Națiunile Unite a răspuns printr-o postare, afirmând că țara este „pregătită pentru un dialog bazat pe respect reciproc”, dar a avertizat că se va apăra „ca niciodată până acum” dacă va fi presată. Regimul iranian a acuzat Israelul și Statele Unite pentru tulburările interne, considerându-le cea mai mare amenințare la adresa regimului de la revoluția din 1979.
Trump a continuat să intensifice presiunea asupra Iranului, cerând o nouă conducere și sfârșitul domniei lui Khamenei. Motivul principal al intervenției militare ar putea fi limitarea programului nuclear al Iranului. Cerințele Casei Albe au variat, Trump criticând represiunea regimului asupra poporului iranian și îndemnând la continuarea protestelor.
Perspective globale asupra tensiunilor
Kremlinul a avertizat că orice utilizare a forței împotriva Iranului ar putea genera „haos” în regiune, solicitând negocieri. Turcia s-a oferit să medieze, iar liderul Hezbollah a declarat că un atac asupra Iranului va fi considerat un atac asupra grupului militant. În acest context, șefa politicii externe a Uniunii Europene a subliniat că Orientul Mijlociu nu are nevoie de un nou război.
În prezent, îngrijorarea cu privire la o posibilă confruntare militară se răspândește la nivel global, iar agențiile de știri estimează un număr semnificativ de victime în protestele din Iran, cu un bilanț care ar putea depăși 25.000 de morți.
