Iluzia „paradisului” comunist
Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă și au strigat „Libertate!”, declanșând o Revoluție sângeroasă care a dus la căderea Regimului Ceaușescu. Paradoxal, după aceste decenii de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a câștigat popularitate. Sondajele recente arată că 55,8% dintre românii chestionați cred că regimul comunist a fost, într-o oarecare măsură, benefic pentru România.
În cadrul unui studiu, 85,1% dintre respondenți au afirmat că mâncarea era mai sănătoasă în timpul regimului comunist, 75,1% consideră că filmele produse în România erau mai bune, 58% că emisiunile de divertisment erau de calitate superioară, iar 11,6% au aceeași opinie în privința muzicii românești. Digi24.ro a investigat aceste convingeri pentru a determina cât este adevăr și cât este mit în aceste afirmații.
Mâncarea era mai sănătoasă?
Gelu Duminică, sociolog, a subliniat că, deși mâncarea putea fi considerată mai sănătoasă, aceasta era greu de obținut: „Stăteai nopți întregi la coadă. Poate mâncai mai sănătos, dar mâncai mai puțin.” El a descris cum oamenii, inclusiv medici și judecători, stăteau la rând pentru a obține alimente de bază, cum ar fi pâinea și laptele.
Bogdan Voicu, sociolog, a evidențiat că mâncarea era mai sănătoasă datorită lipsei substanțelor adăugate, dar obținerea ei necesita mult timp și răbdare: „Făceam cozi de ore; la noi nu se găsea nici carne, nu se găsea nici salam.”
Filmele de calitate au dispărut?
Irina Margareta Nistor, critic de film, a menționat că existau filme remarcabile, dar multe dintre ele erau interzise. „Foarte puține filme ajungeau la televizor”, a adăugat ea, subliniind influența cenzurii asupra producțiilor artistice. Bogdan Voicu a explicat că accesul la filmele românești era controlat de Securitate, iar producțiile erau adesea ideologizate.
Cosmin Popa, istoric, a subliniat că, deși unii oameni pot regreta trecutul, „foarte puțină lume își amintește de cantitatea impresionantă de filme ideologizate care promovau portretul activistului.”
Muzică și divertisment mai bune?
Irina Margareta Nistor a observat că nostalgia pentru muzica ușoară din perioada comunistă persistă, dar acest sentiment poate fi problematic. „Nu aveau voie să cânte nimic în limbi străine”, a explicat ea, subliniind restricțiile severe impuse artiștilor. Bogdan Voicu a adăugat că accesul la muzică era limitat de cenzura Partidului Comunist, iar Cosmin Popa a remarcat că divertismentul era mai rafinat, dar nu neapărat de o calitate superioară.
În concluzie, cercetările sugerează că percepțiile nostalgice despre perioada comunistă, inclusiv despre mâncare, filme și muzică, sunt influențate de frustrările actuale și de idealizările trecutului. Adevărul istoric este mult mai complex decât simpla afirmație că „era mai bine” înainte de 1989.
