ÎCCJ facilitează acțiuni legale privind vaccinarea anti-COVID: Statul poate fi dat în judecată
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că persoanele care susțin că au suferit efecte negative în urma vaccinării anti-COVID-19 pot solicita despăgubiri nu doar în baza legii speciale privind produsele cu defecte, ci și conform regulilor generale ale răspunderii civile delictuale. Prin Decizia nr. 525 din 18 martie 2025, publicată în octombrie 2025, instanța supremă a confirmat că Legea nr. 240/2004 nu restricționează accesul la justiție doar la litigiile cu producătorii, ci permite și urmărirea responsabilității altor entități, inclusiv autorități publice, în cazul în care sunt invocate fapte considerate culpabile.
Hotărârea a fost luată după ce Ministerul Sănătății și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, au contestat soluția Curții de Apel Cluj, care a dispus rejudecarea unei cauze legate de o reacție adversă severă apărută după vaccinare. Judecătorii au subliniat că regimul juridic special instituit prin Legea 240/2004 nu este exclusiv, permițând persoanelor prejudiciate să invoce și alte forme de răspundere, cum ar fi cea pentru fapta proprie, reglementată de articolele 1349 și 1357 din Codul civil.
Astfel, instanțele pot analiza comportamentul altor persoane sau instituții implicate, dacă se invocă o acțiune sau o omisiune culpabilă, chiar și în cazul unui produs farmaceutic. ÎCCJ a precizat că legitimitatea procesuală a pârâților nu poate fi respinsă doar din cauza existenței unei legi speciale care reglementează răspunderea producătorului.
Cauza a fost inițiată în mai 2023 la Tribunalul Sălaj, de o femeie care a solicitat despăgubiri morale de 100.000 de euro și o prestație lunară compensatorie, invocând o tromboză apărută după administrarea unui vaccin anti-COVID-19 dintr-un lot controversat. Aceasta i-a chemat în judecată pe Statul Român, Guvernul, Ministerul Sănătății și compania producătoare. Tribunalul a respins acțiunea, motivând că instituțiile nu au „calitate procesuală pasivă”.
Curtea de Apel Cluj a anulat această soluție, dispunând rejudecarea pe fond și considerând că statul poate fi parte în proces, având în vedere faptele proprii legate de gestionarea vaccinării. Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor au atacat decizia, susținând că doar producătorul poate fi tras la răspundere. ÎCCJ a respins recursurile, confirmând că instanța de apel a procedat corect.
Judecătorii au clarificat că articolul 9 din Legea 240/2004 permite cumulul între răspunderea pentru produs și cea delictuală de drept comun. De asemenea, au stabilit că strategiile guvernamentale privind vaccinarea, precum H.G. nr. 1031/2020, nu exclud analiza comportamentului autorităților, în cazul invocării unei potențiale omisiuni culpabile, cum ar fi neînlăturarea unui lot din circulație.
ÎCCJ a subliniat că aceste aspecte țin de fondul cauzei, care trebuie analizat detaliat prin probe, și nu pot fi respinse din start pe motive procedurale.
