Iarba de mare și recifele artificiale: o oază subacvatică în Marea Neagră
România a realizat o premieră în protecția mediului marin prin finalizarea unor pajiști submarine de iarbă de mare (Zostera Noltii) și prin crearea de recife artificiale în zonele Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus. De asemenea, s-a stimulat dezvoltarea speciei Cystoseira Barbata (algă brună), care joacă un rol esențial în captarea carbonului și protejarea biodiversității.
Până în prezent, au fost amenajate peste 10 hectare de iarbă de mare și încă 10 hectare pentru alge brune, cu planuri de extindere a suprafețelor la 70 de hectare până în 2027, însoțite de 13 recife artificiale.
Iarba de mare – „plămânul mării”
Specialiștii au ales Zostera Noltii datorită rolului său crucial în captarea carbonului și stabilizarea fundului marin. Implantarea a fost realizată prin două metode: transplantarea de gazon și sădirea de semințe, această din urmă metodă fiind utilizată în premieră la scară largă în România.
Rezultate și perspective
În prezent, există deja peste 100.000 mp de pajiști submarine de iarbă de mare și aproape 97.000 mp pentru alge brune, iar recifele artificiale construite creează noi habitate pentru pești și alte viețuitoare. „Nu este vorba doar de plantarea unei vegetații subacvatice, ci de măsuri concrete pentru refacerea unui echilibru ecologic esențial și de investiția într-un viitor sustenabil pentru zona costieră a României”, a declarat Stelică Hagi, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral.
Un proiect cu relevanță europeană
Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană și se aliniază la Pactul Verde European și Strategia UE pentru biodiversitate 2030. Noul regulament european privind restaurarea naturii impune statelor membre să readucă la viață cel puțin 20% din ecosisteme până în 2030, iar habitatele marine, precum pajiștile de iarbă de mare, sunt considerate prioritare.
„Datorită sprijinului financiar al Uniunii Europene și implicării instituțiilor statului român, acest proiect stabilește un nou standard în protecția costieră și restaurarea ecosistemelor marine din Europa de Est”, a afirmat Mihaela Andra Negoi, director în Administrația Națională „Apele Române”.
Până la urmă, consolidarea biodiversității și reducerea efectelor schimbărilor climatice prin lucrările de restaurare marină reprezintă o investiție pe termen lung în protejarea comunităților de coastă și a economiei albastre din România.
