Guvernul ia împrumuturi semnificative: deficit bugetar de 103 miliarde de lei
Guvernul se împrumută masiv pentru a acoperi cheltuielile, deficitul bugetar pentru primele nouă luni ajungând la 103 miliarde lei, echivalentul a 5,4% din PIB, comparativ cu 96,2 miliarde lei (5,44% din PIB) în aceleași luni ale anului precedent. În termeni nominali, deficitul este mai mare cu circa 7 miliarde de lei.
Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, a declarat că bugetul pe anul în curs este unul nerealist, construit pe un deficit bugetar de 7%, care, în realitate, era și mai mare dacă s-ar fi bugetat toate cheltuielile obligatorii. „Au fost sub-bugetate masiv cheltuielile, mai ales pe partea de dobânzi”, a adăugat el.
Dumitru a explicat că bugetul a fost construit necorespunzător, ceea ce a dus la necesitatea rectificării bugetare, unde sumele mari au fost adăugate pentru cheltuieli obligatorii, în special pentru dobânzi. Au fost necesare încă 15 miliarde de lei pentru a acoperi cheltuielile cu dobânzile și sume suplimentare pentru asistență socială și salarii.
Economistul a subliniat că veniturile au fost supraevaluate, bazându-se pe o prezumtivă îmbunătățire a colectării, ceea ce a dus la o estimare optimistă a veniturilor de aproape 10 miliarde de lei. „Nu poți să pui în buget o chestie care e incertă”, a afirmat el, adăugând că deficitul bugetar real ar putea fi de cel puțin 2% din PIB, o sumă semnificativă care nu a fost bugetată la începutul anului.
Dumitru a menționat că România se confruntă cu o problemă uriașă cu deficitul bugetar și că era inevitabilă creșterea taxelor și impozitelor pentru a stabiliza situația. „Este imposibil să explici oamenilor de ce nu se face nimic cu pensiile speciale”, a spus el, evidențiind blocajele existente în acest domeniu.
În concluzie, pașii următori pentru România trebuie să includă reducerea sau eficientizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor. ANAF joacă un rol extrem de important în acest proces. Dumitru a adăugat că în prezent nu mai este nevoie de creșterea impozitelor, ci de lăsarea măsurilor existente să își facă efectele.
Recent, Guvernul a crescut ținta de deficit pentru 2025 de la 7% din PIB la 8,4% din PIB, explicând că estimarea inițială nu a fost realistă, multe cheltuieli nefiind incluse în bugetul anterior.
