Guvernul Bolojan implementează strategii inovatoare pentru diminuarea deficitului
Guvernul Bolojan a adoptat cinci proiecte de lege incluse în al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, pe care urmează să își angajeze răspunderea în Parlament. Măsurile sunt structurate în mai multe proiecte pentru a evita riscul ca, în cazul în care Curtea Constituțională declară unele măsuri ca fiind neconstituționale, toate măsurile să cadă.
Proiectul de lege care reformează administrația publică a fost amânat. Măsurile au generat critici și rezistență din partea cetățenilor, mediului de afaceri, primarilor și magistraților.
Detalii ale măsurilor fiscale
Printre principalele măsuri incluse în proiectele de lege se numără:
- Capitalul social minim pentru SRL-uri va fi de 500 de lei pentru afaceri nete anuale sub 400.000 de lei, iar pentru cele peste acest nivel, valoarea minimă va fi de 5.000 de lei.
- Durata insolvenței va fi redusă, administratorul judiciar având dreptul de a verifica periodic situația financiară a debitorului.
- Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va fi înlocuit cu limitări la deductibilitatea cheltuielilor cu afiliații.
- Impozitul pe locuințe va crește cu aproape 80% de anul viitor.
- Impozitul pe mașini va fi majorat semnificativ, în funcție de poluare.
- Impozitul pe câștigurile de la bursă va crește de la 1% la 3% pentru acțiuni deținute mai mult de un an, iar pentru cele deținute mai puțin de un an, de la 3% la 6%.
- Impozitul pe criptomonede va crește de la 10% la 16% începând cu veniturile obținute în 2026.
- Baza de calcul al contribuțiilor de sănătate (CASS) pentru veniturile din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an.
- Veniturile din platformele Airbnb și Booking vor avea un regim fiscal cu o cotă forfetară de 30%.
- Amenda maximă pentru muncă la negru va fi de 1 milion de lei.
- Taxa fixă de 25 lei va fi impusă pentru fiecare colet extracomunitar de până la 150 euro.
Măsuri de reformă în administrația publică
Proiectul de lege privind reforma administrației publice va fi amânat pentru o nouă ședință. Printre măsurile preconizate se numără:
- Reducerea posturilor din administrația locală și centrală cu până la 25%, estimându-se o reducere totală de 40.000 de posturi.
- Cumpărătorii de imobile sau autovehicule vor fi obligați să nu aibă datorii la impozitele locale.
- Autorizațiile de construcție vor fi eliberate doar dacă solicitantul nu are datorii la bugetul local.
- Dronele vor fi utilizate pentru a identifica proprietățile care nu plătesc taxe.
- Ajutoarele sociale vor fi suspendate pentru cei care nu își plătesc taxele locale.
- Datoriile la impozite locale și amenzi vor fi afișate pe site-urile instituțiilor publice.
- Șoferii vor rămâne fără permis auto dacă nu își plătesc amenzile în termen de 90 de zile.
Măsuri în domeniul sănătății și al pensiilor
Proiectul de lege privind sistemul de sănătate include măsuri precum:
- Șefii de secție din spitale vor fi aleși prin concurs și evaluați pe criterii de performanță.
- Reducerea numărului minim de ore de funcționare săptămânală pentru cabinetele medicilor de familie de la 10 ore la 5 ore.
- Bolnavii neasigurați cu tuberculoză sau SIDA vor beneficia de servicii medicale în cadrul programelor naționale de sănătate.
În ceea ce privește pensiile magistraților, guvernul propune o perioadă de 15 ani în care aceștia se pot pensiona anticipat, cu condiția de a atinge vârsta standard de pensionare de 65 de ani și vechimea minimă de 35 de ani în muncă.
Aceste măsuri vin în contextul unui deficit bugetar de 76,44 miliarde lei, reprezentând 4,04% din PIB, pentru primele șapte luni ale anului, similar cu anul precedent, când România a avut cel mai ridicat deficit din UE.
