Guvernul Bolojan amână decizia asupra salariului minim
În urma ședinței Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie, Guvernul a anunțat că salariul minim brut este foarte probabil să rămână la același nivel și în anul următor, însă decizia finală a fost amânată pentru sfârșitul lunii noiembrie. Sindicatele au organizat proteste miercuri, cerând majorarea salariului minim, în timp ce patronatele s-au opus acestei inițiative, avertizând că întreprinderile mici și mijlocii ar putea fi nevoite să facă disponibilizări dacă salariul minim este majorat. Florin Jianu, președintele IMM România, a subliniat că creșterea costurilor cu energia, combustibilul și TVA-ul afectează competitivitatea companiilor.
Blocul Național Sindical a afirmat că se preferă o economie bazată pe salarii mici și vulnerabilizarea angajaților români. În cadrul ședinței, au fost discutate trei scenarii de majorare a salariului minim brut: 47% din salariul mediu brut, respectiv 4.314 lei (2.592 lei net); 50% din salariul mediu brut, adică 4.590 lei (2.743 lei net); și 52% din salariul mediu brut, aproximativ 4.773 lei (2.843 lei net). Directiva europeană stipulează că salariul minim ar trebui să reprezinte 50% din salariul mediu brut pentru a asigura un nivel de trai decent. Nerespectarea acestei directive ar putea conduce la sancțiuni din partea Curții Europene de Justiție.
Confederația Patronală Concordia a cerut menținerea salariului minim la nivelul actual, argumentând că în ultimii cinci ani salariul minim brut a crescut cu aproximativ 85%, ceea ce a generat presiuni asupra costurilor cu forța de muncă. Potrivit acesteia, o majorare a salariului minim ar adânci dezechilibrele economice, având în vedere că profitabilitatea în sectoare precum transporturi, HoReCa și industria mobilei a scăzut cu 4%, în timp ce costurile operaționale au crescut cu 20-100% comparativ cu acum cinci ani.
Uniunea Generală a Industriașilor din România 1903 a propus o soluție alternativă pentru majorarea salariului minim, sugerând transferarea unei sume de 500 de lei de la impozitul datorat statului către angajat, pentru a crește veniturile fără a afecta activitatea firmelor. De asemenea, sindicatele au continuat să protesteze, afirmând că nu mai acceptă austeritatea și inechitatea.
După ședința de pe 29 octombrie, vicepreședintele Blocului Național Sindical, Grigore Mare, a declarat că discuțiile nu au dus la o hotărâre fermă, iar concluzia a fost de a aștepta. Blocul Național Sindical a criticat poziția guvernanților și patronatelor, subliniind că o creștere a salariului minim la 4.325 de lei în 2026 este justificată de prognoza de creștere a productivității de 6,9%.
Secretarul general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a evidențiat diviziunile din interiorul Guvernului în privința salariului minim, afirmând că majorarea acestuia a generat, de obicei, creșteri ale productivității și nu a dus la scăderea numărului de locuri de muncă. Oprea a criticat modelul economic bazat pe salarii mici, menționând că stagnarea salariilor determină plecarea forței de muncă calificate și că soluția corectă este convergența veniturilor cu cele din Uniunea Europeană.
