Germania și Slovenia resping participarea la inițiativa de „Consiliu de Pace” a lui Donald Trump
Guvernul german a anunțat că se opune aderării țării la „Consiliul de Pace” propus de președintele american Donald Trump, invocând riscul de a submina Organizația Națiunilor Unite. Această informație a fost raportată miercuri de revista germană Spiegel, care citează un document al Ministerului de Externe de la Berlin. De asemenea, Slovenia a confirmat că nu va accepta invitația de a se alătura „Consiliului pentru pace”, conform declarațiilor premierului sloven Robert Golob.
Documentul citat de Spiegel subliniază că Germania nu este de acord cu puterile „predeterminate” pe care le-ar deține liderul de la Casa Albă în cadrul acestei inițiative. Un purtător de cuvânt al guvernului german a menționat că Berlinul va analiza contribuția pe care ar putea-o aduce la „Consiliul de Pace”. Totodată, premierul Sloveniei, Robert Golob, a declarat că principala îngrijorare este că mandatul acestui consiliu este prea larg și ar putea submina ordinea internațională bazată pe Carta Națiunilor Unite.
Golob a adăugat că, deși orice inițiativă menită să calmeze situația din Orientul Mijlociu este lăudabilă, invitația lui Trump încalcă periculos ordinea internațională mai largă, nu doar pacificarea în Gaza.
La finalul săptămânii trecute, mai multe țări au anunțat că au primit invitații pentru a face parte din noua inițiativă, printre care Canada, Franța și Germania. „Consiliul pentru pace” este descris ca o organizație internațională care vizează promovarea stabilității, restabilirea unei guvernări fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate de conflicte.
Documentul menționează necesitatea unei organizații de pace internaționale mai agile și mai eficace. Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului pentru pace”, având puteri extinse, inclusiv dreptul de a „invita” alți șefi de stat să se alăture inițiativei și de a revoca participarea acestora în cazul unui veto cu o majoritate de două treimi dintre statele membre.
Fiecare stat ar exercita un mandat cu o durată maximă de trei ani, cu excepția celor care contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari în conturile ‘Consiliului pentru pace’ în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei. Unii aliați tradiționali ai SUA au răspuns cu prudență invitației lui Trump, iar în câteva cazuri au respins oferta, în timp ce alte țări, inclusiv unele cu relații tensionate cu Washingtonul, cum ar fi Belarus, au acceptat.
