Germania se pregătește să revoluționeze programul de muncă de 8 ore pe zi
Viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz (CDU), intenționează să impună un nou program de lucru săptămânal, ceea ce ar putea duce la desființarea tradiționalului program de muncă de 8 ore pe zi. Planul prevede oferirea angajaților posibilitatea de a lucra mai multe ore în primele zile ale săptămânii pentru a beneficia de un weekend extins.
„Angajații și companiile doresc mai multă flexibilitate. Prin urmare, în conformitate cu Directiva europeană privind timpul de lucru, dorim să creăm posibilitatea unui timp de lucru maxim săptămânal și nu zilnic – tot și mai ales în interesul unei mai bune compatibilități a familiei și a carierei”, au scris oficialii CDU, CSU și SPD în acordul coaliției prezentat recent.
În prezent, timpul maxim de lucru în Germania este de opt ore pe zi, cu excepția cazurilor în care angajații pot lucra și zece ore, dar nu mai mult de opt ore în medie în 24 de ore. În Uniunea Europeană nu există un timp maxim zilnic de lucru, ci un timp maxim săptămânal de 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, model care este acum propus de coaliția germană de guvernare.
Acordul stipulează un timp de lucru săptămânal minim de 34 de ore pentru orele convenite colectiv și 40 de ore pentru cele care nu sunt convenite. Aceasta ar reprezenta o schimbare semnificativă pentru Germania, unde angajații lucrează 8 ore pe zi din 1918.
Reacții la planurile coaliției
Planurile coaliției CDU/CSU-SPD au fost întâmpinate cu reacții variate. Alexander von Preen, președintele asociației comerciale HDE, a declarat că angajatorii și angajații doresc mai multă flexibilitate, ceea ce va îmbunătăți compatibilitatea între viața profesională și cea de familie. De asemenea, cercetătorul pieței muncii, Enzo Weber, a apreciat ideea ca fiind pozitivă, subliniind importanța monitorizării sănătății angajaților.
Conform noului model, angajații ar putea beneficia de o săptămână de patru zile, lucrând zece ore pe zi de luni până joi, având liber vineri, sau lucrând mai mult de 12 ore de luni până miercuri pentru a avea patru zile libere. Totuși, unii angajatori sunt sceptici în privința acestei măsuri, temându-se de costuri suplimentare cu personalul.
Studiile și experimentul venitului de bază
Institutul Economic German (IW) a realizat un studiu care a arătat că doar 20% dintre companiile chestionate consideră că o comprimare a orelor de lucru este posibilă. Majoritatea se tem de impactul negativ asupra productivității, mai ales în cazul în care angajații lipsesc o zi pe săptămână.
Recent, Germania a derulat un experiment în care 122 de persoane au primit lunar, necondiționat, câte 1.200 de euro, pentru a testa efectele unui venit minim garantat. Rezultatele au arătat că participanții nu au renunțat la muncă, continuând să lucreze în medie 40 de ore pe săptămână și raportând o mai bună sănătate mentală și satisfacție în viața profesională.
Studiul a indicat că venitul de bază nu a dus la o reducere a activității economice, ci a oferit angajaților siguranța economică necesară pentru a-și asuma riscuri moderate. De asemenea, participanții au menționat o creștere a autonomiei și a timpului disponibil pentru activități personale.
Contextul economic
Inflația din Germania a scăzut în martie la 2,3%, sub așteptările analiștilor, ceea ce a generat speculații privind o posibilă reducere a dobânzii de referință de către Banca Centrală Europeană. Datele vin într-un moment critic pentru economia germană, care se confruntă cu riscuri externe din cauza tarifelor comerciale anunțate de Statele Unite și cu schimbări interne de politică fiscală.
În plus, negocierile pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale continuă, partidele politice discutând despre un pachet fiscal major care include modificări ale regulilor privind datoria publică pentru a permite creșterea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură.
