GERMANIA FACE PASUL ÎN FAȚĂ: Renunțarea la reticența privind energia nucleară
Germania, care s-a opus de mulți ani încercărilor UE de a considera energia nucleară ca pe o sursă de electricitate verde, a renunțat la această opoziție sub noul cancelar Friedrich Merz. Această schimbare ar putea facilita adoptarea politicii energetice a UE. În trecut, sub conducerea fostului cancelar Olaf Scholz, Germania s-a opus tratării energiei nucleare la egalitate cu energia solară și eoliană în cadrul obiectivelor UE de a atinge emisiile net zero până în 2050. Tabăra anti-nucleară, condusă de Germania și Austria, a respins energia nucleară ca sursă de energie „verde”.
Acum, Germania lui Merz pare să-și schimbe poziția față de politicile energetice ale UE, conform declarațiilor oficialilor francezi și germani pentru Financial Times. În aprilie 2023, Germania, cea mai mare economie a Europei, a pus capăt erei energiei nucleare, în ciuda preocupărilor legate de securitatea energetică și aprovizionarea cu energie, după invazia rusă a Ucrainei și sfârșitul livrărilor de gaze naturale din Rusia, care era cel mai mare furnizor de gaze al Germaniei înainte de război. Germania a închis ultimele trei centrale nucleare la mijlocul lunii aprilie 2023, punând capăt unei utilizări comerciale de peste șase decenii a energiei nucleare. Această decizie a fost luată în urma dezastrului de la Fukushima din Japonia din 2011, când Angela Merkel a anunțat angajamentul de a elimina treptat energia nucleară.
De la criza energetică din 2022, Germania și Franța s-au confruntat în legătură cu modul în care ar trebui tratată energia nucleară în tranziția verde din UE. Totuși, apropierea dintre Germania și Franța în ceea ce privește energia nucleară, ca parte a căii UE spre zero emisii net, promite să deblocheze negocierile blocate privind politicile și legislația energetică a UE, potrivit oficialilor și analiștilor. „Aceasta va fi o schimbare radicală de politică”, a declarat un oficial german.
Austria rămâne un obstacol important în a permite includerea energiei nucleare la egalitate cu sursele regenerabile. Însă alte țări ale UE, precum Danemarca și Italia, au început să ia în considerare revenirea la energia nucleară după patru decenii, analizând reactoare modulare mici (SMR) pentru a completa generarea de energie regenerabilă.
Germania, care a instalat cele mai multe parcuri fotovoltaice în UE, se confruntă acum cu nevoia de combustibili fosili pentru echilibrarea sistemului energetic. Ministrul german al Economiei, Katharina Reiche, a lansat un apel pentru construirea de noi centrale pe gaze, argumentând că țara s-a concentrat prea mult pe protecția mediului în ultimii ani. „Avem nevoie de centrale pe gaze flexibile care să poată furniza electricitate atunci când nu bate vântul și soarele nu strălucește. Și avem nevoie de ele rapid”, a spus Reiche.
Reiche a subliniat importanța organizării rapide de licitații pentru centrale pe gaze cu capacități de cel puțin 20 de Gigawați pentru a menține securitatea aprovizionării. Recentul blackout din Spania a evidențiat importanța acestora. În opinia sa, expansiunea energiilor regenerabile a adus Germania mai aproape de obiectivul de neutralitate climatică, dar a generat și costuri semnificative pentru sistemul energetic, care trebuie analizate acum.
Cu toate acestea, Katharina Reiche a exclus revenirea la energia nucleară, contrar cererilor venite din partea Uniunii Creștin-Democrate și Uniunii Creștin-Sociale din Germania în campania electorală. „Energia nucleară face parte din mixul energetic european, nu din mixul energetic al Germaniei”, a afirmat Reiche, adăugând că procesul de închidere a centralelor nucleare este finalizat și că o eventuală revenire la energia nucleară ar necesita nu doar resurse financiare, ci și încrederea companiilor care ar trebui să construiască noi reactoare, încredere care nu mai există. „Șansa de revenire la energia nucleară a fost risipită în perioada crizei energetice și acum trebuie să trăim cu această realitate”, a concluzionat oficialul german.
