Furnizorii lansează primele oferte de gaze pentru 2026, înainte de deschiderea pieței
Piața furnizării de gaze naturale din România se pregătește să intre într-o nouă etapă, odată cu eliminarea definitivă a plafonării prețurilor. Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă indică faptul că, în ultimele zile, pe site-ul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au apărut aproximativ 15 oferte noi de furnizare pentru 1 aprilie 2026, toate depășind nivelul actual al prețului plafonat.
Dacă până vineri, 23 ianuarie, prețurile erau în jurul valorii de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, noile oferte sunt cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, ceea ce înseamnă scumpiri între 4% și 32%.
Prețuri mai mari într-o piață în scădere
Aceste creșteri de prețuri apar paradoxal într-un context în care atât pe piețele internaționale, cât și pe piața românească, trendul general al prețurilor este de scădere. Conform datelor de tranzacționare, costul total estimat al gazelor naturale pentru trimestrul 2 și 3 din 2026 pe Bursa Română de Mărfuri este de aproximativ 0,31 lei/kWh, iar pe hub-ul european TTF prețul pentru anul 2026 este chiar mai mic, în jur de 0,29 lei/kWh.
În acest context, o ofertă de 0,32 lei/kWh reprezintă o ajustare aproape neutră, explicabilă prin costuri administrative sau mici corecții comerciale. În schimb, o ofertă de 0,41 lei/kWh reprezintă o majorare de peste 30% față de prețul plafonat, fără ca această creștere să fie justificată de costul real al gazului.
Cum se formează noile prețuri
Noile prețuri reflectă lecțiile dure învățate de furnizori în ultimii ani: intervenții ale statului, plafonări succesive, întârzieri la plata subvențiilor, presiuni pe cash-flow și volatilitate extremă. Marjele comerciale se lărgesc vizibil, iar pentru 2026 apar oferte care sugerează marje echivalente de până la 20-22%.
O parte din aceste marje acoperă riscuri reale, dar o altă parte indică o repoziționare clară a furnizorilor, care nu mai urmăresc volum, ci profit stabil și previzibil. De asemenea, România continuă să internalizeze un „premiu de preț” față de Europa, cu un preț strict al gazului ca marfă pe BRM de circa 0,16 lei/kWh, față de 0,127 lei/kWh pe TTF.
Gestionarea eliminării plafonului
Modul în care a fost gestionată eliminarea plafonului este un factor major al situației actuale. România a avut practic 12 ani pentru a se pregăti de o piață liberalizată, dar în afară de ultimele trei luni, nu s-a făcut aproape nimic concret. Această lipsă de claritate a blocat tranzacțiile pe piața angro, iar creșterea artificială a prețurilor se reflectă acum în ofertele finale către consumatori.
Un alt risc major este timpul extrem de scurt în care se vor încheia noile contracte. Cu aproximativ 30 de zile înainte de 1 aprilie 2026 trebuie semnate contracte de furnizare, transport, distribuție și înmagazinare, ceea ce ar putea duce la acceptarea tacită a noilor prețuri de către consumatori.
Impactul asupra facturilor
Diferentele de preț, de câțiva bani pe kWh, se transformă în sume semnificative la nivel de factură anuală. Astfel, pentru un apartament cu două camere (consum anual estimat la aproximativ 15.000 kWh), costul poate crește de la circa 4.650 lei/an la aproximativ 6.150 lei/an, iar pentru o casă (consum anual estimat la aproximativ 30.000 kWh), costul poate urca de la aproximativ 9.300 lei/an la circa 12.300 lei/an.
O diferență de doar 1-10 bani pe kWh se traduce, în practică, prin: 150-1.500 lei în plus pe an pentru un apartament, 300-3.000 lei în plus pe an pentru o casă. Această creștere a prețului final implică, de asemenea, o creștere a sumei plătite ca TVA.
Posibile soluții pentru consumatori
Autoritățile nu pot interveni direct asupra prețurilor decât dacă furnizorii încalcă legea, deoarece simplul fapt că un preț este mare nu reprezintă o abatere juridică. Una dintre soluțiile propuse este obligarea furnizorilor să declare transparent marja comercială, pentru a permite consumatorilor să vadă clar ce parte din preț reprezintă cost și ce parte profit.
