Furia străzii! Proteste masive în Franța, cu ciocniri violente, gaze lacrimogene și rețineri
Născută pe rețelele sociale, ziua de miercuri s-a transformat într-o zi de mobilizare, la două zile după un vot de încredere privind guvernul lui François Bayrou. Scopul principal al protestelor este revolta împotriva planului bugetar propus de fostul prim-ministru. Deși președintele francez Emmanuel Macron a numit un nou prim-ministru, demonstrațiile de miercuri marchează începutul unui sezon prelungit de tulburări și nemulțumiri profunde în Franța.
Incidente violente și intervenții ale forțelor de ordine
Potrivit jurnaliștilor BFM TV, biciclete, motociclete și bare de fier au fost aruncate pe carosabil pentru a împiedica trecerea vehiculelor pe anumite străzi din Paris. Protestatarii continuă să provoace incendii, ceea ce a determinat intervenția forțelor de ordine și a pompierilor. La sfârșitul zilei de mobilizare, ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a subliniat o „deturnare” a mișcării, afirmând că „există o deturnare din partea mișcării de extremă stânga și ultra-stânga”.
În Place de la République din Paris, confruntările dintre protestatari și forțele de ordine au durat aproximativ 30 de minute. Un jurnalist BFM TV a comparat scena cu un „joc de-a șoarecele și pisica”, menționând că până la ora 18:30 nu au existat incidente. Totuși, după această oră, niște tineri au dat foc la câteva coșuri de gunoi, iar forțele de ordine au intervenit.
Un incendiu a avariat parțial un restaurant și fațada unui imobil din Cartierul Halelor din Paris în cadrul mobilizării „Blocăm totul”. Investigațiile continuă pentru a determina cauzele sinistrului, iar Ministerul de Interne a înregistrat 175.000 de participanți în toată țara, în cadrul a 550 de adunări, 262 de blocaje și 812 acțiuni violente. Un număr de 473 de persoane au fost reținute, dintre care 203 în regiunea pariziană, iar 13 membri ai forțelor de ordine au fost răniți în violențe.
Contextul protestelor
Protestele actuale au loc la scurt timp după ce guvernul Franței a fost demis de către parlament, cu largă majoritate, iar președintele a numit o nouă persoană pentru a forma guvernul. Sébastien Lecornu a preluat funcția de prim-ministru, devenind al cincilea șef al guvernului francez schimbat în mai puțin de doi ani. Lecornu a promis o “schimbare substanțială” în guvern, recunoscând un decalaj între viața reală și situația politică.
Protestele fac parte din mișcarea “Bloquons tout” („Blocați totul”), care a apărut în mediul online în luna martie, inițial în rândul grupurilor de dreapta, dar preluată ulterior de stânga și extremă stânga. Scopul mișcării este de a arăta nemulțumirea față de ceea ce protestatarii consideră a fi o elită conducătoare disfuncțională, care promovează măsuri de austeritate.
Mobilizări și reacții internaționale
Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, s-a declarat „mândru” că aplicația este utilizată de protestatarii din Franța. Uniunea Studenților a revendicat mobilizarea a aproape 80.000 de tineri în toată Franța. În Nantes, protestatarii au blocat o autostradă cu anvelope și coșuri de gunoi în flăcări, iar poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa oamenii.
De la începutul zilei de mobilizare, au avut loc 295 de arestări în toată Franța. La ora 11:00, fuseseră înregistrate 430 de acțiuni, inclusiv 273 de mitinguri și 157 de blocaje, reunind un total de 29.000 de participanți. Protestatarii s-au ciocnit cu poliția în toată țara, iar ofițerii antirevoltă au intervenit în mai multe orașe.
În acest context, Bruno Retailleau a declarat că „aceasta nu este în niciun caz o mișcare cetățenească”, adăugând că mișcarea a fost deturnată de extrema stângă, generând o atmosferă insurecțională.
Sprijinul public pentru proteste
Conform unui sondaj Ipsos, 46% dintre francezi susțin mișcarea, cu sprijin extins în rândul simpatizanților de stânga și al alegătorilor de extremă dreapta. Furia se răspândește și în mai multe sectoare profesionale, lucrătorii din domeniul sănătății și cei din farmacii protestând față de reducerile la rambursările medicale. Sindicatele acestora au cerut o închidere la nivel național pe 18 septembrie.
Protestele de miercuri au scopul de a transmite un avertisment celor aflați la putere, iar mulți participanți și-au exprimat nemulțumirea față de sistemul politic actual și de măsurile de austeritate anunțate.
