Fructele lui august: Delicii naturale pentru bunăstarea ta
Luna august este recunoscută în tradiția românească ca luna belșugului de roade, aducând pe mesele noastre bunătățile roditorului pământ și căldura soarelui verii. Această lună, cunoscută și sub denumirea populară de Gustar, simbolizează bogăția de gusturi, arome și culori, care ne stimulează simțurile și celulele. Pigmenții din celulele plantelor au roluri protectoare pentru celule și țesuturi, acționând ca antioxidanți și având efecte benefice asupra sănătății.
Cartofii dulci
Cartofii dulci, originari din America Centrală și de Sud, sunt cultivați de circa 4.000 de ani. Aceștia au fost aduși în Europa de spanioli și s-au răspândit ulterior în Asia și alte părți ale lumii. Cartofii dulci sunt disponibili într-o varietate de culori, inclusiv portocalie, albă și mov, fiind bogați în fibre, micronutrienți și antioxidanți. Un cartof de 200 g furnizează aproximativ 4 g de proteine, beta-caroten, vitamina C, mangan, cupru, vitaminele B5, B6, B3 și potasiu.
Aceste alimente susțin sănătatea intestinală prin conținutul lor de fibre, iar beta-carotenul contribuie la menținerea sănătății ochilor. La persoanele care consumă frecvent alcool, conținutul de retinol din cartofii dulci este esențial pentru procesele de formare a receptorilor celulari pentru lumină.
Strugurii
Strugurii sunt o sursă bogată de antioxidanți, în special resveratrolul, care se găsește în strugurii negri. Toate varietățile de struguri sunt valoroase nutrițional, oferind fibre, cupru, vitaminele K, B1, B2, B6, C, potasiu și mangan. Din semințele de struguri se extrage un ulei bogat în vitamina E, un puternic antioxidant.
Cuprul este esențial pentru metabolism și formarea structurilor precum pereții vaselor de sânge și globulele roșii. Studiile sugerează că un consum regulat de struguri negri poate reduce nivelul colesterolului, iar quercetina, un alt antioxidant, ar putea avea efecte benefice asupra sistemului cardiovascular și nervos. De asemenea, resveratrolul ajută la menținerea glicemiei stabile, fiind benefic pentru persoanele cu diabet zaharat.
Fasolea pestriță
Fasolea pestriță este recomandată de Universitatea Harvard ca fiind un aliment bogat în proteine și fibre, ideal în perioada de post. O cană de fasole gătită furnizează 40-60% din necesarul zilnic de fibre pentru un adult, precum și micronutrienți precum vitaminele B1 și B9, cupru, mangan, fier și magneziu.
Un flavonoid numit kaempferol, prezent în fasolea pestriță, s-a dovedit a fi un inhibitor al creșterii celulelor canceroase și are efecte antiinflamatoare. Datorită conținutului său de fibre, fasolea pestriță are un indice glicemic mic, făcând-o potrivită pentru pacienții cu diabet.
Semințele de floarea-soarelui
Semințele de floarea-soarelui sunt o sursă importantă de vitamina E și minerale precum manganul, cuprul, magneziul, zincul și seleniul. Aceste semințe se remarcă prin conținutul crescut de acid linoleic conjugat (CLA), un acid gras polinesaturat cu efecte antitumorale.
Datorită fitosterolilor, semințele de floarea-soarelui ajută la reglarea și absorbția colesterolului alimentar, fiind considerate alimente benefice pentru inimă. Totuși, din cauza valorii energetice mari, consumul trebuie făcut cu moderație.
Cerealele
Cerealele au constituit baza alimentației în diverse culturi de-a lungul istoriei. Orezul integral, brun, are un conținut important de fibre, vitamine din complexul B, magneziu, potasiu și fier. Înlocuirea orezului alb cu cel brun poate aduce beneficii asupra glicemiei și greutății corporale.
