Franța declară o stare „deosebită” și respinge discuțiile cu SUA și Rusia pe tema reglementării armelor nucleare
În contextul incertitudinilor generate de expirarea tratatului START III, Franța a decis să excludă participarea la eventuale negocieri cu SUA și Rusia privind controlul armelor nucleare. Oficialii francezi motivează această decizie prin faptul că arsenalul nuclear limitat al țării și doctrina sa de apărare nu permit o abordare similară cu cea a marilor puteri nucleare.
Franța consideră că situația sa este „foarte specifică”, având în vedere că numărul focoaselor nucleare pe care le deține este mult inferior celui al Statelor Unite și Rusiei. Obiectivul Franței nu este de a recupera această diferență, ci de a menține o „suficiență strictă”, conform purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe francez, Pascal Confavreux.
Acesta a acuzat Rusia pentru eșecul prelungirii Tratatului pentru reducerea armelor nucleare strategice (Noul START sau START III), care expiră pe 5 februarie. Când a fost întrebat dacă Franța ar accepta să se alăture unui sistem de control al armelor de tipul tratatului START, Confavreux a reiterat că țara sa nu va accepta o astfel de propunere, subliniind că poziția Franței este „foarte specifică”.
Franța susține ideea de „control al armamentelor strategice între statele dotate” cu arme nucleare, însă abordarea sa este una de „strictă suficienţă”, evitând o „logică de paritare” numerică cu marile puteri nucleare. Dimensiunea arsenalului nuclear francez, care include aproximativ 290 de focoase nucleare, nu poate fi comparată cu cea a Statelor Unite și a Rusiei, ceea ce determină Franța să nu se alăture negocierilor privind controlul armelor strategice.
În aceeași zi, Rusia a avertizat SUA cu privire la semnarea unui nou tratat de dezarmare nucleară, subliniind că acest proces va fi „lung și dificil” și va necesita o normalizare a relațiilor ruso-americane, respectând în același timp „interesele fundamentale de securitate” ale Rusiei.
