Boris Johnson: Taiwanul aspiră mai mult la recunoașterea ca stat decât Palestina
Argumentele Taiwanului pentru recunoașterea sa ca stat sunt „mult mai solide” decât cele ale Palestinei, a afirmat fostul premier britanic Boris Johnson, în cadrul primei sale vizite pe insula democratică din Asia de Est. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă la Taipei, conform unor surse.
Johnson a subliniat că există o „analogie” între cazurile Taiwanului și Palestinei. Recent, succesorul său, Keir Starmer, a anunțat că Marea Britanie este pregătită să recunoască statul palestinian în septembrie, cu condiția ca Israelul să adopte măsuri semnificative pentru a permite mai mult ajutor în Gaza și să se angajeze la un plan pe termen lung pentru pace.
Beijingul revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său și nu exclude utilizarea forței pentru a unifica insula cu continentul. În ultimii ani, China a intensificat presiunea militară asupra Taiwanului și a exercitat presiuni asupra aliaților săi să rupă legăturile cu Taipei. În prezent, Taiwanul este recunoscut la nivel internațional doar de 12 aliați diplomatici.
Marea Britanie nu recunoaște Taiwanul ca stat, dar menține o prezență permanentă în capitala insulei. Johnson a făcut referire la Convenția de la Montevideo din 1933, care conturează principiile ce definesc un stat suveran în temeiul dreptului internațional. Această convenție enumeră patru criterii pentru a defini un stat: o populație permanentă, un teritoriu definit, un guvern și capacitatea de a intra în relații cu alte state.
„Au de fapt un guvern recunoscut, au granițe pe care le controlează. Au un sistem democratic adecvat”, a afirmat Johnson referindu-se la Taiwan. „Nimic din toate acestea nu se poate spune despre Palestina”, a adăugat el.
Johnson este al treilea fost prim-ministru britanic care vizitează Taiwanul, după Liz Truss în 2023 și Margaret Thatcher în 1992 și 1996. El a acuzat China de intimidare, subliniind că Taiwanul nu ar trebui să fie constrâns în acest mod. Johnson a descris acțiunile Chinei, care include trimiterea de bărci și avioane în apropierea Taiwanului, ca fiind o formă de constrângere.
Majoritatea locuitorilor din Taiwan se identifică drept taiwanezi și preferă să mențină status quo-ul pașnic, temându-se de reacția Chinei în cazul unei declarații oficiale de independență. Președintele taiwanez, Lai Ching-te, a susținut constant că Taiwanul este deja un stat suveran și nu necesită o declarație formală de independență față de Beijing.
Johnson a concluzionat că „ambițiile și solicitările poporului din Taiwan sunt extrem de modeste. Tot ce cer este dreptul de a fi lăsați în pace ca o țară democratică liberă, fără intimidări sau constrângeri”.
