Forțele de elită britanice își testează abilitățile la -20 de grade în Arctica, pregătindu-se pentru confruntarea cu Rusia
În Arctica, pușcașii marini britanici se pregătesc pentru un posibil conflict armat cu Rusia. La baza Camp Viking din nordul Norvegiei, unitățile de elită ale Marii Britanii participă la un antrenament extrem, simulând scenarii de război în condiții climaterice dure, specifice regiunii nordice. Pușcașii marini dorm în zăpadă la temperaturi sub -20 de grade, iar programul de antrenament include sărituri în gheață, rostogoliri în zăpadă, un pahar de rom și un toast pentru regele Carol al III-lea, ritualuri ce fac parte din tradiția pregătirii lor pentru acțiuni în condiții extreme.
Marea Britanie organizează astfel de antrenamente în Norvegia încă din timpul Războiului Rece, însă Camp Viking este o bază nouă, deschisă în 2023, după începerea războiului dintre Rusia și Ucraina. Baza se extinde activ, numărul militarilor de la bază având ca target 2000 de soldați până în anul următor. Potrivit ministrului de externe al Marii Britanii, Yvette Cooper, Londra va dubla numărul pușcașilor marini din Norvegia în următorii trei ani. Ea a subliniat că Flota Nordică rusă, navele, infrastructura subacvatică și amenințările la adresa cablurilor de comunicații afectează în mod direct securitatea transatlantică.
Exercițiile desfășurate în tabără sunt similare cu misiunile reale de luptă pe care trupele NATO ar trebui să le îndeplinească în cazul activării articolului 5 privind apărarea colectivă. Generalul britanic Jamie Norman a declarat că „nu mai trăim în condiții de pace”, caracterizând situația actuală din Europa ca o stare intermediară între pace și război.
Confruntarea arctică are și o altă dimensiune. În timp ce aliații europeni se concentrează pe descurajarea Rusiei, președintele SUA, Donald Trump, generează tensiuni în jurul Groenlandei, insistând asupra controlului asupra insulei. Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, recent întors din Ucraina, și-a exprimat iritarea față de faptul că atenția se mută de la războiul din Europa de Est la disputa din jurul Groenlandei. El a subliniat că, pentru Norvegia, amenințarea este iminentă, având în vedere prezența Peninsula Kola și Murmansk, o bază cheie pentru submarinele rusești. În contextul unei crize, Eide a subliniat că tensiunile din acest areal pot degenera rapid într-o confruntare militară.
Londra și Oslo colaborează pentru a crea o misiune NATO, denumită provizoriu „Arctic Sentry” (Paza Arctică), având ca scop descurajarea Rusiei și transmiterea unui semnal către Washington cu privire la disponibilitatea Europei de a-și asuma o responsabilitate semnificativă pentru securitatea întregii regiuni. Cooper a menționat că nu există diferențe fundamentale între estul și vestul Arcticii din perspectiva securității.
În Europa, temerile cresc că Trump îi împinge pe aliați să se apere singuri, diminuând astfel rolul SUA. Experții notează că țările europene trebuie să acționeze cu extremă prudență. Rachel Ellhuus, directorul centrului de analiză RUSI, consideră că este esențial ca Europa să-și demonstreze prezența și solidaritatea în Arctica, fără a intra în confruntare cu SUA. Potrivit acesteia, NATO se comportă cu reținere, secretarul general Mark Rutte neavând declarații dure în sprijinul Danemarcei și Groenlandei, ceea ce ar putea submina încrederea în alianță și putea întări tendința către formate bilaterale și regionale de securitate.
Un oficial britanic, sub condiția anonimatului, a menționat că la Londra se observă trei posibile motive ale lui Trump în legătură cu Groenlanda. Primul este îngrijorarea cu privire la securitatea Arcticii, al doilea se referă la interesul pentru oportunitățile economice ale regiunii, iar cel mai radical este dorința de a extinde teritoriul și de a „face America mai mare”.
