Fondurile AFIR pentru legume și cartofi, sub presiune
Fondurile alocate intervenției DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi au fost epuizate înainte de termenul-limită, ca urmare a numărului foarte mare de cereri depuse la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Această măsură a fost mult așteptată de sectorul legumicol și al cartofului din România, însă alocarea a fost insuficientă raportată la nevoile reale. În cazul cartofului, suma alocată a fost de aproximativ 50 de milioane de euro, considerată mult prea mică pentru a remedia problemele structurale ale acestei culturi.
În perioada 19 ianuarie – 2 februarie 2026, prin intervenția DR-16 s-au depus online 251 de proiecte, cu o valoare totală de 358,5 milioane de euro. Bugetul total alocat pentru această sesiune a fost de 151,38 milioane de euro, ceea ce înseamnă că solicitările au depășit alocarea cu aproape 240%. Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a subliniat că interesul uriaș reconfirmă nevoia de modernizare a fermelor din România.
Sesiune închisă în cinci zile
Intervenția DR-16 a fost lansată în 19 ianuarie 2026, dar pentru două dintre componente, „Legume – ferme individuale” și „Cartof”, sesiunea s-a închis pe 24 ianuarie, la doar cinci zile de la deschidere. Pentru componenta „Legume – ferme individuale”, cu o alocare de 70,38 milioane de euro, au fost depuse 132 de cereri de finanțare, în valoare totală de 209,44 milioane de euro. În cazul componentei „Cartof”, alocarea de 51 de milioane de euro a fost depășită de 94 de proiecte, care au însumat cereri de peste 103,57 milioane de euro. Pentru componenta „Forme asociative – legume”, unde bugetul a fost de 30 de milioane de euro, s-au depus 25 de proiecte, în valoare totală de 45,48 milioane de euro.
Probleme structurale în sectorul cartofului
Sectorul cartofului se confruntă cu probleme vechi, care nu pot fi rezolvate cu un buget atât de mic. Cartoful nu poate fi tratat ca o cultură unitară, deoarece este împărțit în mai multe segmente, fiecare cu nevoi diferite. Este vorba despre cartoful de consum, cartoful pentru sămânță, care are nevoie de condiții fitosanitare deosebite, și cartoful pentru industrializare. De asemenea, consumatorii din România nu cunosc diferențele dintre soiurile destinate diferitelor utilizări.
Chiripuci a menționat că lipsa infrastructurii esențiale, cum ar fi spațiile de depozitare și irigațiile, reprezintă obstacole majore pentru dezvoltarea sectorului. Deși este prima măsură cu alocare distinctă pentru sectorul de cartofi, suma este considerată insuficientă. În plus, s-au observat probleme în alocarea resurselor, cu firme din alte domenii care beneficiază de fonduri, ceea ce riscă să lase fermierii specializați fără sprijin financiar.
Nevoia de investiții depășește fondurile disponibile
Punctajele proiectelor depuse sunt foarte ridicate, între 95 și 100 de puncte, dar proiectele cu 95 de puncte ar putea fi considerate eligibile fără finanțare din lipsa bugetului. Un apel a fost făcut către Ministerul Agriculturii pentru suplimentarea bugetului, având în vedere că România depinde de importuri consistente de cartofi în fiecare an.
Schimbarea obiceiurilor de consum pune presiune pe producători. În trecut, gospodăriile cumpărau saci de cartofi pentru iarnă, dar acum preferă ambalaje mici din retail, ceea ce necesită depozite moderne și o infrastructură logistică adecvată. În prezent, România are aproximativ 33.000-35.000 de hectare cultivate cu cartof, comparativ cu 280.000-300.000 de hectare la începutul anilor ’90. Aceste condiții evidențiază necesitatea de politici publice adaptate pentru a sprijini acest sector specializat.
