Festivitate de amploare pe 16 august 2025: Povestea Sfinților Martiri Brâncoveni
Anual, pe 16 august, Biserica Ortodoxă îi celebrează pe Sfinții Martiri Brâncoveni. Preoții recomandă credincioșilor să rostească o rugăciune pentru întărire și liniște sufletească. Aceștia sunt Constantin Voievod, împreună cu fiii săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache.
Domnia lui Constantin Brâncoveanu a început în anul 1688, fiind marcată de apariția Bibliei în limba română, cunoscută sub numele de „Biblia de la București”. Brâncoveanu a fost un protector al tiparului și al școlilor din Muntenia și Transilvania, transformând școala de la Sf. Sava în „colegiu public pentru pământeni și străini”, cu o programă similară instituțiilor de învățământ superior.
De asemenea, a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub îndrumarea căruia s-au tipărit numeroase cărți în limbile română, greacă, slavonă, georgiană și arabă. Brâncoveanu a ctitorit mai multe biserici și mănăstiri, printre care se numără bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, Mănăstirile Hurezi și Brâncoveni, și Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București, unde se află sfintele sale moaște.
Pentru că a refuzat să se lepede de credința creștină, pe 15 august 1714, în ziua în care împlinea 60 de ani, domnitorul a fost decapitat. Aceeași pedeapsă a suferit-o și cei patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul Ianache. Brâncoveanu a declarat: „De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau să mor!”
La cererea sultanului de a renunța la creștinism, Brâncoveanu a reafirmat credința sa și a îndemnat fiii săi să rămână fervenți în credință. Sultanul a ordonat tăierea capetelor copiilor săi, începând cu Constantin, urmat de Ștefan și Radu. Matei, cel mai mic, a plâns, dar a fost încurajat de tatăl său să nu se abată de la calea dreptei credințe. Ianache a fost executat apoi, iar în final, Brâncoveanu a spus: „Doamne, fie voia Ta!”.
Trupurile lor au fost aruncate în Bosfor, dar au fost recuperate de câțiva creștini și îngropate în secret într-o mănăstire din Halki, lângă Tarigrad. În vara anului 1720, Doamna Măria (Marica) a adus pe ascuns rămășițele domnitorului și le-a îngropat în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, acoperindu-le cu o piatră simplă și o candelă de argint.
Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu, împreună cu fiii săi și sfetnicul Ianache, au fost declarați sfinți de către Biserica Ortodoxă Română. Ei sunt sărbătoriți pe 16 august pentru a nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
