Fără mobilizare: strategia inovatoare a lui Putin pentru apărarea infrastructurii rusești împotriva atacurilor ucrainene
Președintele rus Vladimir Putin a semnat recent o lege care permite trimiterea rezerviștilor ruși la „antrenamente speciale” pentru protejarea infrastructurii critice, conform unor surse. Această măsură a stârnit temeri cu privire la posibilitatea unei creșteri a rezervelor umane ale armatei ruse și la capacitatea Kremlinului de a trimite mai mulți oameni în conflictul din Ucraina. Totuși, unii experți consideră că legea nu va avea un impact semnificativ asupra armatei.
Cine sunt rezerviștii
Liderul de la Kremlin a înființat Rezerva Specială de Luptă a Armatei (BARS) în 2015, destinată persoanelor care au servit anterior în armată și au semnat un contract special de „rezervist” cu Ministerul Apărării. Aceste persoane, cunoscute sub numele de rezerviști, duc o viață civilă și primesc o remunerație modestă de până la 10.000 de ruble (aproximativ 123 dolari) pe lună. Deși nu sunt considerați militari contractuali, rezerviștii sunt obligați să participe în mod regulat la sesiuni de instruire militară pentru a-și păstra abilitățile de luptă.
Numărul total al rezerviștilor nu este cunoscut public, dar, conform unor surse, recrutarea activă în rezervă a început în 2021, iar numărul acestora ar fi crescut de la câteva mii la aproximativ 100.000. În primele luni ale războiului din Ucraina, mulți rezerviști s-au oferit voluntari să lupte în batalioanele BARS, semnând ulterior contracte cu Ministerul Apărării.
Deputatul Alexei Zhuravlev a afirmat că aproximativ 2 milioane de persoane se află în rezervă în Rusia, dar experții contestă această afirmație, susținând că numărul rezerviștilor este probabil relativ mic.
Ce se schimbă
Proiectul de lege adoptat recent prevede că rezerviștii „pot fi trimiși la sesiuni speciale de instruire pentru a asigura protecția instalațiilor de importanță critică și a altor infrastructuri vitale”. Procedura de desfășurare a acestor sesiuni va fi stabilită de guvernul rus. Ministerul Apărării a subliniat că acest proiect de lege se aplică exclusiv rezerviștilor și nu implică trimiterea acestora pe front sau în misiuni externe, afirmând că „nu se pune problema niciunei mobilizări”.
Experții remarcă faptul că, din punct de vedere militar, nu este logic să se trimită rezerviști pe front când există deja militari profesioniști mai bine pregătiți. Putin a încălcat anterior promisiuni legate de utilizarea recruților în război.
Ce vor face rezerviștii
Vladimir Tsimlyansky, oficial din cadrul Statului Major General rus, a declarat că rezerviștii se vor ocupa de infrastructura critică, inclusiv de infrastructura energetică și de transport. Aceștia vor desfășura activități „numai în propria regiune” și în principal pentru a „combate dronele”. De la începutul verii, Rusia a fost ținta unor atacuri cu drone asupra infrastructurii sale energetice și de transport.
Cel puțin 15 regiuni, inclusiv Leningrad, Nijni Novgorod, Tambov și Iaroslavl, au început deja să recruteze rezerviști pentru a proteja aceste instalații. Autoritățile subliniază că acești rezerviști nu vor fi trimisi pe front.
Rezerviștii din regiunea Breansk, limitrofă Ucrainei, pot câștiga lunar între 40.000 și 99.000 de ruble (490-1.200 dolari), în funcție de gradul militar, în timp ce în regiunea Perm plățile sunt între 4.000 și 7.000 de ruble (50-85 de dolari).
Experții sugerează că Kremlinul va căuta personal suplimentar care să întărească armata fără a necesita o nouă mobilizare, care ar putea provoca nemulțumiri publice. Noua legislație ar putea viza și persoanele care nu sunt pregătite să semneze un contract cu Ministerul Apărării, dar sunt dispuse să servească pentru o perioadă scurtă. Această măsură reflectă problemele de recrutare cu care se confruntă Rusia, având în vedere pierderile militare recente.
