Explorarea imperialismului energetic: Ambițiile lui Trump în căutarea petrolului iranian
Președintele american Donald Trump a declarat recent că dorește să „pună mâna pe petrolul din Iran” prin preluarea controlului asupra unui important nod de export, reiterând o viziune pe care o are de peste un deceniu. Experții afirmă că această declarație reflectă un dispreț față de dreptul internațional și o credință în „imperialismul combustibililor fosili”. Patrick Bigger, codirector al Transition Security Project, a afirmat că Trump consideră că SUA au dreptul la orice resursă își doresc, ceea ce este „respingător și greșit calculat”.
Trump urmează să ofere informații actualizate cu privire la conflictul cu Iranul, iar în declarațiile sale anterioare a sugerat că războiul s-ar putea încheia în câteva săptămâni, ceea ce a dus la o creștere a pieței bursiere. Totuși, Iranul a cerut garanții împotriva unor atacuri viitoare pentru a-și opri contraofensiva, iar războiul continuă. Recent, Iranul a atacat un petrolier ancorat în portul din Dubai, iar Trump a declarat că, dacă strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă „imediat”, SUA intenționează să „arunce în aer și să distrugă complet” infrastructura energetică a Iranului.
Acest lucru ar include Insula Kharg, prin care se exportă 90% din petrolul iranian, precum și centralele electrice și sondele petroliere. Trump a spus că forțele americane ar trebui să preia controlul asupra Insulei Kharg și a rezervelor de petrol de acolo. „Să fiu sincer cu tine, ce-mi place cel mai mult este să pun mâna pe petrolul din Iran”, a afirmat el.
Amir Handjani, avocat specializat în dreptul energiei, a spus că Trump „și-a discreditat complet” războiul împotriva Iranului prin aceste declarații, subliniind că acest conflict pare a fi o luptă pentru resursele naturale. Trump a manifestat un interes similar pentru petrolul irakian și sirian, sugerează că SUA ar avea dreptul asupra acestor resurse, iar la sfârșitul anului trecut a menționat că petrolul confiscat din Venezuela ar putea fi tratat ca un activ al SUA.
Handjani a subliniat că purtarea unui război pentru a obține resursele naturale ale unei alte țări este ilegală conform dreptului internațional. Cucerirea Insulei Kharg sau un atac de amploare ar fi complicate din cauza rachetelor iraniene care au scos din funcțiune bazele americane din regiune. Acțiunile militare ar putea destabiliza economia globală, iar prețul petrolului ar putea „ajunge cu ușurință la 200 sau 300 de dolari pe baril”.
Conflictul a provocat deja moartea a mii de oameni și a dus la o perturbare severă a aprovizionării globale cu energie. În timp ce oamenii de rând suferă din cauza războiului și a creșterii prețurilor, companiile din sectorul combustibililor fosili înregistrează profituri substanțiale. Bigger a menționat că, pe măsură ce prețurile petrolului rămân ridicate, marile companii petroliere vor beneficia. Această situație ar putea duce la o exploatare crescută a resurselor petroliere, complicând tranziția de la combustibili fosili.
Trump pare să nu aibă „nicio preocupare reală pentru viitor”, iar declarațiile sale subliniază convingerea sa în „imperialismul combustibililor fosili”. Deși SUA au fost acuzate că își proiectează forța militară pentru a-și asigura resursele strategice, Trump exprimă public aceste gânduri, având convingerea că cine controlează petrolul controlează lumea.
