Incidentul de la Paltinu: Eroare umană responsabilă pentru criza apei potabile și impactul asupra centralei electrice
Criza de la Barajul Paltinu a lăsat 12 localități din Prahova fără apă potabilă și a dus la oprirea parțială a Centralei OMV Petrom de la Brazi, una dintre cele mai importante centrale electrice din România. Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că această situație nu a fost un accident inevitabil, ci rezultatul unui lung șir de erori umane, decizii tardive și lipsă de coordonare instituțională.
Chisăliță a afirmat că incidentul este „100% o eroare umană” și reflectă disfuncțiile sistemice ale instituțiilor românești: „Noi avem un stat care, din păcate, ne îneacă nu în apă sau aluviuni, ci în propriile instituții care se călăresc unele pe altele.” Prima eroare majoră identificată a fost absența unui coordonator responsabil cu gestionarea tuturor instituțiilor implicate, ceea ce a dus la o lipsă de coordonare în acțiuni.
După izbucnirea crizei, instituțiile au început să paseze responsabilitatea. Chisăliță a observat că, în declarații, unii oficiali susțin că alții trebuiau să acționeze, ceea ce evidențiază lipsa de asumare a responsabilității.
Lucrări întârziate și sezon nefavorabil
Deficiența tehnică la instalația de golire de fund a barajului a fost identificată în iunie 2025, însă intervențiile au fost amânate până în toamnă, într-o perioadă cu risc hidrologic crescut. Expertul a subliniat că situația era cunoscută și că trebuia analizată imediat, cu un plan clar de acțiuni și un calendar. Lucrările întârziate au fost considerate a doua greșeală majoră.
Chisăliță a menționat că a lipsit complet un grafic de lucrări și analiza riscurilor pentru fiecare etapă. De asemenea, a subliniat presiunea instituțională de a evita scandaluri publice înainte de Ziua Națională, ceea ce a determinat alimentarea cu apă a unor instalații, deși apa brută era necorespunzătoare, generând defecte suplimentare.
Abateri grave de la regulile internaționale
Expertul a evidențiat că nu s-au respectat regulile internaționale privind golirea barajelor pentru consumul populației. De exemplu, la Băicoi, un rezervor de câteva mii de tone era gol, iar la stația Voila, un rezervor era în reparație, altul fiind doar parțial umplut. Chisăliță a menționat că nu a existat nicio alternativă de alimentare, fără puțuri pregătite sau rezervoare mobile.
Comunicare ineficientă cu populația
Un alt aspect critic a fost comunicarea deficitară cu populația și industria. Chisăliță a subliniat că un astfel de sistem ar fi trebuit să fie comunicat din timp, nu cu câteva ore înainte de criză, pentru a permite oamenilor să facă stocuri și companiile să-și ajusteze producția.
Impactul asupra centralei de la Brazi
Criza de la Paltinu nu a afectat doar consumatorii casnici, ci și infrastructura energetică națională. Centrala de la Brazi, care furnizează aproximativ 10% din energia României, a rămas fără apă tehnologică necesară pentru răcire și producerea aburului. Aceasta a dus la o creștere bruscă a importurilor de energie și o creștere cu 14% a prețului pe piața spot în doar o zi.
Probleme structurale și lipsa unei soluții rapide
Chisăliță a avertizat că simpla demitere a unor persoane nu va rezolva problemele, subliniind că este o problemă comună, cu mai multe instituții care nu au acționat corect. El a subliniat că fără reforme reale, incidente similare ar putea apărea din nou în viitor.
