Executivul ia măsuri pentru reglementarea criptomonedelor
Guvernul a analizat joi, în primă lectură, un proiect de ordonanță de urgență pentru reglementarea pieței cripto din România, prin aplicarea normelor europene MiCAR. Documentul prevede autorizarea obligatorie a operatorilor, sancțiuni penale pentru activități ilegale și noi taxe pentru industrie. Avocatul Marius Stanciu a declarat că măsura este necesară, având în vedere că piața a funcționat „într-un vid legislativ”, însă a avertizat că taxa de 0,5% din venituri și termenul scurt pentru obținerea autorizației ar putea crea dificultăți pentru unele firme și ar putea duce la ieșirea unor jucători din piață, în special a celor care funcționează la limita legalității.
Proiectul de OUG stabilește cadrul pentru aplicarea Regulamentului european MiCAR, care introduce reguli unitare pentru piața cripto în Uniunea Europeană. Dacă va fi adoptat, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) vor supraveghea piața, având atribuții diferite. ASF va controla firmele care oferă servicii cripto (de exemplu, platformele de tranzacționare), iar BNR va avea rol în zona stabilității financiare.
Toți furnizorii de servicii cripto vor trebui să obțină autorizație, ceea ce înseamnă că vor fi obligați să respecte reguli tehnice și de funcționare și să demonstreze că pot opera în siguranță pentru clienți. Proiectul reglementează și Crypto ATM-urile, care vor trebui avizate tehnic, monitorizate și înscrise într-un registru național administrat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), pentru a limita riscurile de fraudă și spălare a banilor. De asemenea, sunt introduse sancțiuni mai dure: operarea fără autorizație ar deveni infracțiune, nu doar contravenție. Manipularea pieței și tranzacțiile bazate pe informații privilegiate (insider trading) devin infracțiuni, cu pedepse de până la 5 ani de închisoare.
Proiectul include și măsuri pentru accesul transfrontalier, ceea ce înseamnă că firmele autorizate într-un stat UE vor putea oferi mai ușor servicii și în alte state membre, inclusiv în România. Proiectul introduce și taxe pentru operatori, inclusiv o contribuție de 0,5% din veniturile lunare, care ar urma să fie plătită către ASF. În plus, sunt prevăzute tarife pentru activitățile desfășurate de ICI și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).
Pentru firmele deja active pe piață, proiectul stabilește un regim tranzitoriu. Acestea vor avea la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței pentru a depune cererea de autorizare. Perioada de tranziție s-ar încheia la 30 noiembrie 2025. Asta înseamnă că operatorii trebuie să se adapteze rapid la noile reguli pentru a putea continua activitatea legal.
Marius Stanciu a precizat că reglementarea era necesară, având în vedere că piața cripto din România a funcționat într-un vid legislativ care a creat probleme pentru operatorii serioși și pentru consumatori. Acesta a atras atenția asupra impactului noilor taxe, afirmând că nu este o sumă nesemnificativă, mai ales pentru exchange-uri și platforme care lucrează pe marje mici. Schimbarea regimului sancționator este un semnal clar că statul vrea să reducă zona gri a pieței.
Pe termen scurt, este posibilă o consolidare a pieței, adică reducerea numărului de operatori. Pe termen mediu și lung, însă, reglementarea ar putea avea efecte pozitive, atrăgând jucători instituționali și crescând încrederea consumatorilor. Rezultatul final va depinde de legislația secundară și de capacitatea reală a ASF de a gestiona procesul de autorizare și supraveghere. Proiectul urmează să fie dezbătut și poate suferi modificări înainte de adoptarea finală.
