Evoluția internațională a României se agravează
Datele privind poziția externă a României indică o deteriorare continuă în primele patru luni ale anului. Deficitul de cont curent a crescut cu peste 60% și a depășit pragul de 10 miliarde de euro, cu trei luni mai devreme decât în anul precedent. În același timp, atragerea investițiilor străine directe a scăzut, România devenind din ce în ce mai dependentă de împrumuturi externe.
Deficitul de cont curent a crescut de la 6,3 miliarde de euro în ianuarie-aprilie 2024 la 10,1 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului curent, ceea ce reprezintă o creștere de 61%. Ponderea acestuia în produsul intern brut (PIB) a urcat de la 1,9% în primele patru luni ale anului trecut la 2,6% în prezent. De asemenea, anul trecut, deficitul a accelerat, atingând 8,4% la finele anului, comparativ cu 6,6% în 2023.
Creșterea deficitului de cont curent a avut loc în contextul în care deficitul fiscal a crescut anul trecut la 9,3% din PIB, echivalentul a aproape 33 de miliarde de euro, față de 6,6% în 2023, sau circa 21 de miliarde de euro.
Comisia Europeană estimează că cele două deficite vor rămâne la niveluri similare celor de anul trecut în termeni nominali, dar că ponderea deficitului de cont curent va scădea la 7,7% din PIB, iar cel fiscal la 8,6%.
Analizând datele pentru primele patru luni, se observă o deteriorare a situației la aproape toate capitolele. Deficitul din comerțul cu bunuri s-a adâncit de la 9 la 11,6 miliarde de euro, în timp ce excedentul din comerțul cu servicii a crescut de la 4 la 4,5 miliarde de euro, pe fondul revenirii din sectorul transporturilor și IT&C, deși ieșirile din turism au accelerat. Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit crescut, de la 2,3 la 2,6 miliarde de euro, în principal din cauza plăților de dobânzi la datoria publică, care au urcat de la 1,1 la 1,4 miliarde de euro.
Deficitul balanței veniturilor secundare a fost de 311 milioane de euro, comparativ cu un excedent de 1 miliard de euro anul trecut, în principal din cauza intrărilor mai mici de fonduri nerambursabile destinate administrației publice.
Investițiile străine directe s-au redus la puțin sub 2 miliarde de euro, față de circa 2,3 miliarde de euro în primele patru luni din 2024. De asemenea, firmele au rambursat împrumuturi către companiile mamă, acestea înregistrând o scădere de 1,2 miliarde de euro, în timp ce participațiile la capital au fost de 3,2 miliarde de euro (1,2 miliarde participații noi și 1,9 miliarde profit reinvestit). Anul trecut, participațiile de capital în aceeași perioadă erau de 2,2 miliarde de euro, iar fluxurile de împrumuturi erau ușor pozitive.
Acoperirea deficitului de cont curent cu investiții străine a scăzut astfel de la 36% la 20% într-un an, ceea ce face necesară finanțarea deficitului de cont curent prin împrumuturi externe, menținând totodată cursul valutar. De la începutul anului, datoria externă, excluzând creditele intra-grup, a crescut de la 154,2 la 158,2 miliarde de euro, iar datoria administrației publice a crescut de la 107,4 la 111,2 miliarde de euro.
