Evaluarea Summitului NATO de la Haga
În timp ce lumea așteaptă reacția SUA după atacurile directe asupra siturilor nucleare iraniene, președintele american Donald Trump este așteptat în Olanda pentru un summit NATO, aceasta fiind prima sa întâlnire NATO din al doilea mandat. În trecut, Trump a făcut comentarii dure despre aliații care profită de garanțiile de securitate americane, iar aliații europeni sunt dornici să-l convingă că se înșală, sperând să evite retragerea trupelor americane de pe continent.
„Relațiile cu Europa au fost tensionate de când Trump s-a întors la Casa Albă, din cauza tarifelor comerciale și a altor discuții. Acum câteva săptămâni, nici măcar nu eram siguri că va apărea la acest summit”, a declarat un diplomat de nivel înalt, vorbind sub protecția anonimatului. „Având în vedere că Rusia și China caută slăbiciunile Occidentului, asta ar fi fost un dezastru.”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a conceput summitul avându-l în centrul atenției pe Trump, dorind să-l flateze prin acordarea unor creșteri semnificative ale cheltuielilor pentru apărare, pentru a demonstra că europenii își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Rutte speră că, menținând întâlnirea axată exclusiv pe bani, va evita dispute între Trump și aliații săi. Totuși, planul său ar putea fi compromis, în funcție de mișcările Iranului, existând posibilitatea ca Trump să decidă să rămână în Situation Room de la Washington.
Dacă Trump va veni în Europa, discuțiile despre Orientul Mijlociu ar putea deveni inevitabile, introducând riscul unei dispute între președintele SUA și liderii europeni, care au pledat pentru diplomație în locul bombardamentelor. Trump, cunoscut pentru intransigența sa, nu va dori să simtă nicio dezaprobată la reuniunea NATO. Se așteaptă ca el să obțină o victorie de neuitat la summit, cu țările europene angajându-se să cheltuie 5% din PIB pentru apărare, exact așa cum a cerut el la începutul mandatului său.
„Acest summit este despre credibilitate”, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Totuși, Spania a susținut că a obținut o exceptare de la noul plan de cheltuieli, fapt negat ulterior de Rutte. Alți aliați europeni, care se confruntă cu dificultăți financiare, sunt, de asemenea, îngrijorați. În concluzie, Europa trebuie să mențină SUA de partea marilor puteri militare și nucleare, iar Rutte a reușit să convingă liderii să se alăture noilor eforturi de cheltuieli mari.
Cu toate acestea, chiar și în acest caz, nu există nicio garanție cu Trump. Nu este clar dacă SUA vor semna o declarație de la sfârșitul summitului care să identifice Rusia drept principala amenințare la adresa NATO. Încrederea Europei în SUA ca protector suprem a fost afectată de abordarea blândă a lui Trump față de Moscova și de presiunea sa asupra Kievului. Trump a justificat cerințele sale de 5% pentru cheltuieli de apărare, afirmând că „susținem NATO de atât de mult timp… dar cred că țările NATO ar trebui, absolut” să aloce mai mult pentru apărare.
Liderii europeni trebuie să fie mai bine pregătiți pentru a-și asuma responsabilitatea în materie de securitate, având în vedere că Trump nu este singurul președinte american care a dorit să mute atenția și investițiile militare din Europa spre alte zone prioritare, cum ar fi Indo-Pacific. SUA are arme nucleare depozitate în Italia, Belgia, Germania și Olanda și 100.000 de soldați staționați în Europa, dintre care 20.000 în țările est-europene membre NATO, trimiși acolo de președintele Biden după invazia Ucrainei de către Rusia.
Continentul ar putea compensa deficitul de trupe, mai ales având în vedere că Germania și Polonia intenționează să își consolideze semnificativ forțele terestre. Totuși, dependența Europei de SUA rămâne profundă, iar Washingtonul își desfășoară propria analiză a cheltuielilor militare, anunțurile fiind așteptate în toamnă. Se consideră puțin probabil ca noi fonduri americane să fie alocate Ucrainei, iar cei 20.000 de soldați suplimentari din Europa de Est ar putea fi primele forțe americane retrase de pe continent.
În ciuda acestor incertitudini, Polonia a anunțat că va participa la summitul NATO cu o dispoziție încrezătoare, cheltuind 4,7% din PIB pentru apărare, având ca obiectiv construirea celei mai puternice armate terestre din Europa. În timpul Războiului Rece, Polonia a trăit sub umbra Uniunii Sovietice, iar apărarea este o prioritate absolută pentru această țară.
În timp ce alte țări, mai îndepărtate de Rusia, se confruntă cu dificultăți în a argumenta necesitatea cheltuielilor pentru apărare, NATO propune împărțirea obiectivului de 5% în două părți: 3,5% din venitul național pentru apărare și 1,5% pentru probleme „legate de apărare”, cum ar fi investițiile în securitate cibernetică. Guvernele naționale trebuie să găsească surse de finanțare pentru aceste cheltuieli, ceea ce poate implica taxe noi, împrumuturi sau reducerea cheltuielilor cu asistența socială.
Calendarul pentru atingerea obiectivului de 5% este esențial, aliații NATO solicitând o fereastră de 7-10 ani. Secretarul general al NATO a sugerat că ar putea fi prea târziu, având în vedere că Rusia ar putea ataca o țară NATO în termen de cinci ani.
