Evadarea fiscală în sectorul energetic: Impactul fraudelor cu TVA și accize asupra bugetului de stat
În România, sectorul petrolier este unul dintre cele mai vulnerabile domenii în ceea ce privește evaziunea fiscală. Potrivit surselor din domeniul energiei, două cauze principale ar fi lacunele legislative și complicitatea funcționarilor publici. Schemele prin care firmele fraudează bugetul statului sunt diverse și se adaptează constant. România pierde anual aproximativ un miliard de euro din cauza fraudelor cu TVA și neplata accizelor, conform datelor oficiale. La nivel general, pierderile anuale din neîncasarea TVA în România sunt estimate la 40 de miliarde de lei, în mare parte din cauza fraudelor.
Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, a discutat despre modul în care rețelele care fraudează TVA operează la nivel european, subliniind că aceleași metode se aplică și în cazul tranzacțiilor cu produse petroliere. Parchetul European a destructurat o rețea de fraudă TVA de tip carusel, care implica societăți din România acum anchetate pentru spălare de bani. Frauda carusel funcționează astfel: o firmă din România vinde motorină unui client din aceeași țară, dar pretinde că motorina a fost vândută și cumpărată prin intermediul altor companii din UE, profitând de facilitățile fiscale. Cazul „Fuel Family” a implicat peste 40 de firme italiene și a generat o pierdere de un miliard de euro, dintre care 260 de milioane reprezintă TVA neplătit.
Pe lângă frauda cu TVA, unele companii din domeniul energetic au dezvoltat scheme pentru a evita plata accizelor. Aproape jumătate din prețul final al produselor petroliere (motorină sau benzină) este constituit din acciză și TVA. Ministerul Finanțelor a raportat că bugetul este prejudiciat „cu sume importante de bani” datorită companiilor autorizate să comercializeze produse accizabile. În ultimii cinci ani, 26 de destinatari din domeniul produselor accizabile au generat un prejudiciu de circa 500.000.000 lei, doar din accizele neplătite.
Ministerul Finanțelor a oferit exemple concrete: o companie deținută de un cetățean străin a cumpărat peste 12 milioane de litri de carburant și a acumulat datorii de 22 de milioane de lei în doar patru luni de activitate. Aceasta a intrat în insolvență, iar acționarul a părăsit țara. O altă companie, deținută de un român, a adus 1.8 milioane de litri de carburant și a generat datorii de aproximativ 2 milioane de lei în trei luni. ANAF a raportat că, în patru ani de controale, a identificat prejudicii de peste 5 miliarde de lei în sectorul petrolier.
Cazul „EUROPETROL” a fost un alt exemplu notabil. O companie fondată de un cetățean italian a importat o cantitate masivă de motorină, dar a fost închisă din cauza nerespectării obligațiilor fiscale. Chiar dacă compania a plătit accizele și TVA-ul, prețul de vânzare era semnificativ mai mic decât cel de achiziție, ceea ce a ridicat suspiciuni. La finalul anului 2024, ANAF a susținut că toate impozitele și taxele datorate au fost achitate ca rezultat al acțiunilor de control.
Legislația învechită contribuie la perpetuarea evaziunii fiscale, iar ANAF a menționat că frauda din domeniul petrolier include tipologii neacoperite de legislația existentă. Specialiștii recomandă crearea unui cadru legal care să asigure un circuit tranzacțional clar al produselor energetice. Aproape 1.000 de firme au avut sau dețin autorizația de a comercializa produse accizabile, iar statul a încercat în trecut să reglementeze acest aspect prin diverse inițiative legislative, care însă nu au avut succes.
Ministerul Finanțelor a inclus măsuri în Ordonanța de Urgență adoptată la finalul anului 2024, care impun companiilor cu risc fiscal ridicat să constituie o garanție de 120% din valoarea accizelor pentru produsele comercializate. Dacă se constată o eschivare de la plata accizelor, statul reține garanția depusă.
Există, de asemenea, preocupări legate de funcționarii publici care colaborează cu firmele care fraudează statul. Sursele indică faptul că unii funcționari din autoritățile de control oferă consultanță și servicii de contabilitate firmelor de profil, ceea ce generează conflicte de interese. Laura Codruța Kovesi a subliniat că acest fenomen este legat de corupție și de colaborarea ilicită a unor funcționari publici, care ajută la perpetuarea evaziunii fiscale în sectorul energetic.
