Europa se pregătește pentru provocările războiului, însă diviziunile est-vest rămân adânci
Ghiduri de supraviețuire, depozite de rezerve și evacuare în masă. Europa se străduiește să-și pregătească cetățenii pentru amenințarea crescândă a unui conflict care mocnește în pragul ei. Mai multe națiuni europene au oferit îndrumări serioase în ultimele luni în caz de război, dar cât de disponibili sunt cetățenii?
Un mesaj general este necesar pentru o schimbare în mentalitatea populației, ca să devină pregătită pentru război. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că „este timpul să trecem la o mentalitate de război”. Liderii europeni se tem că președintele rus Vladimir Putin, încurajat de câștigurile din Ucraina, ar putea încerca să împingă mai mult spre continent, în timp ce Statele Unite adoptă o poziție mai ostilă față de menținerea securității europene, ridicând îndoieli cu privire la intervenția în caz de invazie a unei țări NATO.
Indrumările pentru cetățeni
Comisia Europeană a îndemnat toți cetățenii să depoziteze suficiente alimente și alte provizii esențiale pentru a-i susține timp de cel puțin 72 de ore în caz de criză. În orientările publicate în martie, comisia a subliniat necesitatea ca Europa să promoveze o cultură a „pregătirii” și a „rezilienței”. Aceste îndrumări vin pe fondul în care țările individuale și-au transmis propriile instrucțiuni pentru situații de urgență.
Germania a actualizat Directiva-cadru pentru apărarea generală, oferind instrucțiuni cu privire la ce trebuie făcut în cazul izbucnirii unui conflict în Europa. Documentul prevede transformarea completă a vieții de zi cu zi pentru cetățenii germani în caz de război. Suedia a publicat un ghid de supraviețuire intitulat „Dacă vine criza sau războiul”, distribuit milioanelor de gospodării, care include instrucțiuni despre unde să caute adăpost în timpul unui raid aerian și despre cum să se protejeze în caz de atacuri nucleare.
Pregătirile Finlandei
Finlanda, care împarte o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia, a accelerat starea de pregătire de la invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022. Guvernul finlandez a realizat un bilanț al adăposturilor de urgență, constatând că are un total de 50.500, care ar putea adăposti 4,8 milioane de oameni într-o țară de 5,6 milioane. Ministerul de Interne din Helsinki a emis, de asemenea, noi îndrumări de criză, oferind sfaturi despre cum să se pregătească pentru întreruperi lungi de curent, apă, telecomunicații, evenimente meteorologice extreme și conflicte militare.
Reacția cetățenilor
Întrebarea rămâne dacă cetățenii vor lua aceste îndrumări în serios. Claudia Major, vicepreședinte senior pentru securitate transatlantică la German Marshall Fund, a subliniat necesitatea de a fi pregătit nu doar pentru o amenințare militară directă, ci și pentru ceea ce a numit „zona gri” între război și pace. Ea a subliniat că este important să se crească pregătirea fără a induce alarmism, dorind ca oamenii să fie conștienți, nu să fie speriați.
Amenințarea din partea Rusiei pare mai tangibilă pentru țările în sfera de influență a Moscovei, precum Finlanda și statele baltice, care au o conștiință istorică legată de invazii. Major a menționat că „amenințarea existențială, teama de a fi invadați, de a dispărea de pe hartă, este foarte reală” în aceste state. În contrast, în țări precum Portugalia, Italia și Regatul Unit, amenințarea Rusiei este percepută ca fiind mai puțin relevantă.
Eficiența planurilor de protecție civilă
Eficacitatea planurilor de protecție civilă rămâne neclară. În trecut, guvernul britanic a oferit informații oficiale cetățenilor pentru a se proteja împotriva amenințărilor nucleare. Campania „Protejați și supraviețuiți”, desfășurată între 1974 și 1980, a fost criticată pentru sfaturi nerealiste și pentru că a generat un fals sentiment de optimism în fața anihilării nucleare.
