Europa, prinsă în capcana datoriilor, se confruntă cu opțiuni limitate în fața creșterii fulminante a prețurilor energetice
Explozia prețurilor la energie, declanșată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului, exercită o presiune considerabilă asupra guvernelor europene pentru a oferi sprijin gospodăriilor și firmelor. Totuși, problemele financiare din unele economii limitează capacitatea de reacție a acestora, conform unei analize Reuters. Aceasta face puțin probabil ca guvernele să reproducă sprijinul extins oferit după invazia rusească din Ucraina din 2022, când subvențiile și alte forme de asistență au totalizat sute de miliarde de euro.
Plafonare și reglementare
Franța, Grecia și Polonia au plafonat prețul combustibililor și au introdus restricții asupra marjelor de profit, măsuri cu un cost redus pentru bugetul public. Germania își exprimă dorința de a reglementa prețurile la pompă. Totuși, analiștii avertizează că este posibil să fie necesare acțiuni suplimentare. Frank Gill, analist la S&P Global Ratings, a menționat că, în cazul întreruperii livrărilor de gaze din Qatar timp de mai multe săptămâni, guvernele ar putea interveni și reintroduce subvenții.
Deocamdată, guvernele europene sunt precauți în privința măsurilor fiscale. Marea Britanie a declarat că este prematur să înghețe acciza la combustibil, iar guvernul francez a respins propunerile opoziției de a reduce taxa pe valoarea adăugată (TVA) la benzină. Italia ia în considerare utilizarea veniturilor din TVA generate de prețurile mai mari pentru a finanța o reducere a accizelor la combustibil.
Contextul economic
Diferența față de 2022 constă în faptul că pandemia de COVID-19 și criza energetică ulterioară au lăsat deficite bugetare în economiile europene cu aproape trei puncte procentuale mai mari decât în 2019. Creșterea economică este mai slabă decât acum patru ani, iar costurile cu dobânzile sunt mai mari, în timp ce guvernele europene își intensifică cheltuielile pentru apărare. Germania își majorează împrumuturile pentru un plan masiv de stimulare.
Prețul petrolului și perspectivele energetice
Deși cotația barilului de petrol a atins 120 de dolari săptămâna aceasta, apropiindu-se de vârful din 2022, situația energetică a Europei nu este identică. Prețurile gazelor au crescut cu peste 50% de la începutul războiului, dar sunt departe de nivelurile de peste 300 de euro pe megawatt-oră atinse în 2022. Europa nu se grăbește să înlocuiască furnizorii, așa cum a făcut cu Rusia.
Dacă prețurile ridicate persistă și guvernele trebuie să ofere sprijin, acest lucru ar putea amplifica presiunile fiscale din Franța și Marea Britanie, având în vedere deficitele lor bugetare mari. Federico Barriga-Salazar, șeful departamentului de ratinguri de la Fitch, a subliniat aceste riscuri.
Impactul asupra țărilor europene
În Europa Centrală, S&P a declarat că ratingul de tip „investment-grade” al Ungariei se confruntă cu riscuri, având în vedere măsurile de sprijin deja generoase existente înaintea alegerilor din aprilie. Spania, Portugalia și Grecia au finanțe mai solide, dar cheltuielile mai mari ar putea compromite redresarea lor, a menționat Barriga-Salazar.
Italia, care a făcut progrese semnificative în refacerea reputației sale fiscale, se află într-o situație complicată, deoarece încetinirea creșterii ar putea afecta ieșirea sa din măsurile de disciplină bugetară ale Uniunii Europene. Având în vedere spațiul limitat de acțiune, măsurile de sprijin pe care guvernele le-au menținut ample în 2022 vor trebui să fie limitate și mai țintite, conform economiștilor Barclays.
Provocările viitoare
Analiștii băncii Morgan Stanley estimează că măsurile de sprijin energetic ale guvernelor din zona euro au reprezentat 3,6% din PIB în perioada 2022-2023, când regulile UE de limitare a deficitelor au fost suspendate. Acum, se preconizează că aceste state ar putea oferi doar un sprijin de aproximativ 0,3% din PIB pe an, respectând în același timp regulile UE.
Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă mai mult de o lună și există semne de slăbire a creșterii economice, UE ar putea permite țărilor să se abată temporar de la reguli, conform estimărilor analiștilor Morgan Stanley, care sugerează că țările membre ar putea cheltui până la 0,6% din PIB pe an pentru măsuri specifice. Totuși, ar fi necesară o recesiune severă pentru ca UE să își suspende din nou regulile. Costurile mai mari cu serviciul datoriei reprezintă, de asemenea, o constrângere semnificativă.
Gregoire Pesques, director de investiții la administratorul de active Amundi, a subliniat că nu există nicio țară care să fie axată pe politici fiscale, temându-se de posibile penalizări.
