Europa împrumută strategia lui Putin în dialogul cu Trump pentru soluționarea conflictului din Ucraina
Liderii europeni nu cred că Vladimir Putin este sincer în privința unui acord de pace, așa că strategia lor este să-l susțină pe Donald Trump în demersul său, până când președintele american ajunge, în cele din urmă, la aceeași concluzie și își dă seama că va trebui să adopte o atitudine mai dură față de Kremlin. Această abordare este considerată avantajoasă pentru toate părțile, conform unor surse diplomatice.
Președintele francez Emmanuel Macron, care a depus cele mai mari eforturi pentru a preveni războiul din Ucraina prin demersuri diplomatice, a declarat că Putin nu este serios în privința păcii și că dorește capitularea Ucrainei. „Cred că președintele Putin dorește pacea? Răspunsul este nu. Cred că președintele Trump dorește pacea? Da”, a spus Macron înainte de a pleca la Washington pentru discuții.
Declarațiile lui Macron vin în contextul în care Putin cere mai mult teritoriu de la Kiev, inclusiv linii defensive ucrainene cheie. De asemenea, el respinge prezența forțelor NATO pentru a garanta securitatea Ucrainei după război, o condiție crucială pentru Kiev.
Lideri europeni au organizat discuții de urgență pentru a evalua răspunsul lor și a împărtăși informații din discuțiile de la Casa Albă. Potrivit unor diplomați, președinții, prim-miniștrii și ambasadorii s-au aliniat cu Macron, exprimându-și scepticismul cu privire la Kremlin, dar fiind optimiști că Washingtonul va pedepsi Rusia dacă Putin se va dovedi a fi principalul obstacol în calea păcii.
„Este clar că, dacă ajungem într-o situație în care Putin dovedește că nu dorește să pună capăt războiului, acest lucru îl va obliga pe Trump să acționeze și va întări argumentele în favoarea sancțiunilor”, a declarat un diplomat. Europenii consideră că presiunea sancțiunilor americane este crucială pentru procesul diplomatic.
Unii diplomați au susținut că Putin a fost forțat să se angajeze în discuții cu Trump după ce Washingtonul a introdus tarife ridicate pentru achiziționarea de petrol din India, care este esențială pentru economia rusă. Următorul pas ar fi escaladarea unor sancțiuni similare pentru a restrânge comerțul important al Rusiei cu China.
Un al doilea diplomat a afirmat că aliații sprijină inițiativa americană de a negocia un armistițiu, nu neapărat pentru că cred că va funcționa, ci „pentru că va fi un test clar al intențiilor Rusiei”. Alți lideri europeni s-au deplasat la Washington pentru a-l susține pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o întâlnire cu Trump, la scurt timp după ce liderul american l-a primit pe Putin pentru discuții în Alaska.
Discuțiile despre pace devin o problemă pentru Putin. Răspunsul Kremlinului a fost evaziv, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu respinge negocierile cu Ucraina, dar insistă că orice summit trebuie pregătit „pas cu pas”.
Pe de altă parte, diplomația europeană se mișcă rapid, cu o reuniune extraordinară a ambasadorilor UE și o videoconferință cu „Coaliția Voinței”, care include și țări din afara UE. Miniștrii apărării și afacerilor Externe din UE se vor reuni în mod informal pentru a discuta garanții de securitate pentru Ucraina.
Trump a sugerat că puterea aeriană americană ar putea fi utilizată în Ucraina, în timp ce țările europene ar putea trimite trupe pentru a proteja țara, toate aceste rezultate contrazicând ambițiile Rusiei. Cu toate acestea, liderii occidentali sunt nevoiți să-și adapteze limitele pentru a se potrivi cu Trump.
Chiar și Trump recunoaște acum că Putin s-ar putea să nu negocieze cu bună-credință, afirmând: „Vom afla mai multe despre președintele Putin în următoarele două săptămâni. Este posibil ca el să nu dorească să încheie un acord.”
