Eșecul lui Viktor Orbán: O avertizare pentru Donald Trump în lupta sa cu democrația iliberală
Calea de urmat pentru noul guvern al Ungariei, care urmează să fie format în zilele următoare de partidul Tisza al lui Péter Magyar, nu este una ușoară. Țara se confruntă cu probleme economice tot mai grave: inflație ridicată, creștere economică lentă și deteriorarea finanțelor publice. După 16 ani de guvernare necontrolată, partidul învins Fidesz va continua să aibă loialiști în poziții cheie în afaceri, administrație publică, sistemul judiciar și în alte domenii.
Duminică a fost o zi monumentală pentru politica europeană și americană. Forma de naționalism populist diviziv, condusă de Viktor Orbán și dusă ulterior la noi culmi de Donald Trump, a fost învinsă categoric la urne. Rezultatul a fost atât de clar încât orice efort de a-l schimba ar fi fost sortit eșecului. Deși au existat acuzații de cumpărare a voturilor și alte nereguli exprimate de directorul politic al lui Viktor Orbán, Balázs Orbán, liderul său a decis să își încheie mandatul cu o notă pozitivă, recunoscând și felicitându-și contracandidatul.
Acest gest oferă un exemplu pe care susținătorii săi americani ar trebui să-l urmeze atunci când va veni momentul, spre deosebire de alegerile din 2020. Deși este prea devreme ca Orbán să fie dat complet la o parte, este important să ne oprim asupra măsurii în care „orbánismul” – și, prin extensie, „trumpismul” – s-au dovedit a fi un impas, din punct de vedere politic și substanțial.
Fidesz nu a pierdut alegerile la mică diferență. Spre sfârșitul numărării voturilor, avansul Tisza era de peste 14%, mult peste media sondajelor, oferindu-i noului prim-ministru majoritatea de două treimi necesară pentru a se rupe decisiv de moștenirea ultimilor 16 ani. Ideea lui Orbán despre „democrația iliberală” ar fi putut părea, acum aproximativ un deceniu, o modalitate nouă de a răspunde eșecurilor „internaționaliștilor liberali”. Astăzi, pentru o majoritate decisivă a maghiarilor, acest slogan a devenit sinonim cu o conducere proastă, stagnare economică și apropierea de regimuri dăunătoare.
În ciuda fascinației conservatorilor sociali americani pentru Ungaria, politicile lui Orbán nu au condus la o reînnoire a vieții de familie sau a religiei organizate, ci mai degrabă la un declin demografic și la erodarea frecventării bisericii. Extrapolarea de la o singură alegere este plină de pericole, dar, după alegerile din Ungaria, proiectul inițiat de personalități precum Orbán și Donald Trump duce acum lipsă de campioni cu adevărat influenți.
Robert Fico, ucenicul slovac al lui Orbán și actualul prim-ministru, nu are convingeri ideologice autentice, iar Giorgia Meloni din Italia s-a dovedit a fi o actriță politică normală. Jordan Bardella, liderul Adunării Naționale din Franța, a pus distanță între el și mișcarea MAGA, apărând într-un mod neamenințător. Există încă grupuri precum Alternativa pentru Germania (AfD) și Partidul Libertății din Austria, dar radicalismul lor va fi probabil modelat de succesul altor susținători ai aceleași cauze.
Trump, în vârstă de 79 de ani, pare mai puțin un pionier al unei mișcări politice noi și mai mult o figură a cărei relevanță a depășit data expirării. Din ce în ce mai mult abandonat de personalități MAGA, Trump a pierdut modelul internațional plauzibil pentru propriul stil de guvernare. Oportunitatea pe care înfrângerea lui Orbán și acceptarea rezultatului o oferă Europei este de a depăși perioada de politică extraordinară în care însăși existența UE și a democrației în statele sale membre au fost amenințate.
