Eduard Hellvig, ex-șef SRI: Incertitudinea ministrului Apărării – cea mai distrugătoare armă pe care drona a lansat-o în societate
Fostul director al SRI, Eduard Hellvig, îl criticizează pe Ionuț Moșteanu, actualul ministru al Apărării, în urma incidentului cu drona și a explicațiilor oferite ulterior. Hellvig consideră că reacțiile acestuia au fost ezitante și neasumate politic, exprimându-și dorința ca ministrul să fi comunicat mai ferm: „băieții mei au făcut ce trebuie, legal și profesional, lăsați-i în pace, discutați cu mine.”
Conform lui Hellvig, decizia de a doborî drona aparținea piloților de vânătoare, care au acționat profesional în conformitate cu instrucțiunile. „Nu avem de ce să ne îndoim că au respectat instrucțiunile și au tratat cu profesionalism o situație delicată. În fond, nu ne dorim defel o armată pe steroizi care întunecă judecata,” a scris acesta pe contul său de X.
Hellvig subliniază că în reacția ministerială de după incident, responsabilitatea nu ar fi trebuit să fie evidențiată imediat. „Așteptam ceva asumare politică, un pic de protejare a unor militari aflați la datorie,” a mai adăugat el. Critica sa se concentrează pe impresia de ezitare pe care a lăsat-o ministrul, afirmând că această ezitare reprezintă „muniția cea mai devastatoare” pe care drona a detonat-o în societate.
El subliniază că, în contextul tensiunilor internaționale, există riscuri ca anumite grupuri să profite de această situație pentru a genera panică și a alimenta dezinformările. „Golanii vor să învârtă bățul prin jar pentru a genera scântei. Acestea deja nu mai sunt secrete,” a concluzionat Hellvig.
Evaluarea „riscurilor colaterale”
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a declarat că piloții avioanelor F-16 au avut aprobarea de a doborî drona rusă care a pătruns în spațiul aerian românesc, dar au evaluat „riscurile colaterale” și au decis să nu deschidă focul. El a explicat că este ușor să se comenteze de la distanță, dar situația este mai complexă.
Declarațiile lui Moșteanu au fost interpretate de mulți ca o derogare a responsabilității către piloți. Incidentul a generat reacții critice, inclusiv din partea vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu, care a afirmat că România ar fi trebuit să transmită un mesaj de forță și a acuzat ministrul de incoerență în comunicare.
