Provocările industriei IT în România
Industria IT din România contribuie cu 8% la PIB, având potențialul de a deveni principalul pilon economic al țării. Totuși, probleme precum lipsa de interoperabilitate, rata scăzută de digitalizare și imprevizibilitatea politicilor publice frânează această dezvoltare. Proiectele destinate exportului se dezvoltă rapid, în timp ce cele pentru piața internă sunt blocate sau întârziate.
„Industria de IT reprezintă 8% din PIB. Ne-am dorit foarte mult ca în acest an să ajungem la 9%. Din păcate, văzând ultimele avansuri, nu cred că vom ajunge la 9% din PIB, dar ne dorim să ajungem la un 12-14% și chiar 20%, să devenim principalul pilon al economiei din România”, a declarat Eduard Crețescu, președintele ANIS, în cadrul emisiunii Smart City România.
Cererea internă și digitalizarea
Una dintre cele mai mari provocări este rata scăzută a digitalizării în România, inclusiv în ceea ce privește interoperabilitatea sistemelor publice. Companiile din IT se confruntă cu o cerere internă redusă, în ciuda capacității și know-how-ului necesar pentru a oferi soluții avansate de digitalizare. Lipsa unei abordări unitare în implementarea proiectelor de tip smart city și fragmentarea sistemelor publice blochează dezvoltarea reală a digitalizării.
„Una din problemele semnificative pe care noi le avem ca industrie de IT este că cererea internă este destul de scăzută, comparativ cu ceea ce fac companiile pentru export. Ne dorim să livrăm pentru cetățenii din România, dar rata de adopție este destul de lentă. Fără banii europeni, în special cei din PNRR, nivelul de dezvoltare ar fi fost și mai lent”, a explicat Crețescu.
Interoperabilitatea și viziunea coerentă
Lipsa interoperabilității între sistemele administrației publice face ca multe proiecte digitale să fie implementate greu sau deloc, din cauza lipsei unei viziuni coerente și a unui cadru de colaborare între instituții. „Încercăm să ne bazăm pe acest aspect și să construim cât mai mult. Avem deja o bază de companii care dezvoltă produse software în România și care exportă,” a subliniat Crețescu.
Industria IT din România urmărește modelul polonez, care a reușit să echilibreze proiectele pentru export cu cele interne, ceea ce a dus la o contribuție semnificativă a industriei digitale la economia națională. „Polonia are un mix foarte bun între companii care fac proiecte internaționale și cele care produc și exportă în Polonia, ceea ce crește contribuția industriei de IT,” a adăugat Crețescu.
Predictibilitatea fiscală și impactul asupra companiilor
Un alt obstacol major este lipsa de predictibilitate fiscală. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT a afectat grav companiile, iar incertitudinea privind impozitele viitoare descurajează planurile pe termen lung. „Eliminarea facilităților fiscale de la 1 ianuarie a fost o lovitură semnificativă pentru companiile din industrie,” a afirmat Crețescu.
Consecințele acestei situații se văd deja: unele companii au început să reducă personalul, iar multe proiecte au fost amânate, afectând capacitatea generală a industriei de a crește și de a atrage talente. „Multe companii și-au amânat proiectele pentru că avem nevoie de predictibilitate,” a precizat Crețescu.
Provocările și perspectivele pentru viitor
Companiile românești dispun de know-how, dorință și expertiză, dar nu au contextul necesar pentru a livra la același nivel ca în străinătate. Administrația publică este, conform lui Crețescu, mult mai lentă decât mediul privat, iar provocările din România sunt mai accentuate decât în alte piețe europene.
„Contează să ai cu cine să implementezi proiectele. Avem un deficit mare de resursă umană în industrie, iar în acest moment este mai dificil să atragem noi talente,” a afirmat Crețescu. ANIS își propune să sprijine membrii și să faciliteze accesul la proiecte, inclusiv în afaceri internaționale, menținând un dialog permanent cu autoritățile, deși soluțiile concrete întârzie să apară.
„Ne concentrăm pe păstrarea membrilor în cadrul asociației și pe asigurarea accesului la proiecte, pentru a dezvolta pe termen scurt până când ajungem la o zonă predictibilă,” a concluzionat Eduard Crețescu.
