Ecosistemul vulnerabil al Golfului Persic
Ecosistemul marin bogat și divers al Golfului Persic, care include dugongi, țestoase marine, corali și mangrove, este amenințat de bombele și deversările de petrol din conflictul actual. Observatorul Conflictelor și Mediului (CEOBS) a înregistrat aproximativ 300 de incidente cu riscuri de mediu de la începutul războiului, inclusiv atacuri asupra petrolierelor, care prezintă un risc de deversări de petrol.
Un factor agravant este că marea Golfului are o adâncime medie de aproximativ 50 de metri, este semi-închisă, conectată la Oceanul Indian doar prin Strâmtoarea Hormuz și are o circulație a apei foarte lentă, ceea ce limitează dispersarea petrolului și a altor poluanți. Zona găzduiește a doua cea mai mare populație de dugongi din lume, cuprinzând între 5.000 și 7.500 de indivizi, precum și aproximativ zece alte specii de mamifere marine, inclusiv balene cu cocoașă și rechini balenă. În total, în aceste ape calde au fost înregistrate peste 2.000 de specii marine, inclusiv peste 500 de specii de pești și cinci specii de broaște țestoase, dintre care broasca țestoasă caret se află în pericol critic de dispariție. De asemenea, există 100 de specii de corali care, împreună cu mangrovele și iarba marină, formează zone esențiale de reproducere și creștere pentru pești și crustacee.
O bombă cu ceas ecologică
Zecile de nave blocate în Golf, care transportă aproximativ 21 de miliarde de litri de petrol, constituie o „bombă cu ceas ecologică” pentru aceste ecosisteme deja slăbite de încălzirea globală și de traficul maritim. Greenpeace avertizează că acesta este un dezastru ecologic care așteaptă să se întâmple. De la 1 martie, au fost raportate nouă incidente care implică petroliere, dintre care opt au fost confirmate ulterior de Organizația Maritimă Internațională. Alte trei atacuri au fost revendicate de Garda Revoluționară Iraniană, dar nu au fost confirmate de organismele internaționale.
Ministrul iranian de Externe a descris atacurile israeliene asupra depozitelor de petrol ale Teheranului drept „ecocid”, denunțând „contaminarea solului și a apelor subterane”. Războaiele din anii 1980 și 1990 demonstrează măsura în care ecosistemele Golfului Persic sunt expuse poluării legate de conflicte, fie că rezultă din deteriorarea instalațiilor petroliere terestre sau offshore, fie din deversări cauzate de atacuri asupra traficului maritim.
Impact devastator asupra coralilor
Impactul asupra coralilor ar trebui limitat, conform profesorului John Burt de la Centrul Arab Mubadala pentru Științe Climatice și de Mediu. Petrolul plutește, așa că dispersia sa rămâne la suprafață și nu interacționează cu coralii, cu excepția zonelor mai puțin adânci. Totuși, sistemele tidale, cum ar fi mlaștinile sărate sau zonele mlăștinoase, care mărginesc linia de coastă, sunt expuse la reflux, iar efectele pe termen mediu ar putea fi semnificative. Păsările marine sunt deosebit de amenințate, deoarece hidrocarburile distrug impermeabilizarea penajului lor, provocând hipotermie și înec. Migrația lor ar putea fi, de asemenea, perturbată de zgomotul exploziilor și de coloanele de fum toxic.
În cele din urmă, minele marine și alte dispozitive explozive pot provoca perturbări acustice care afectează mamiferele marine și alte animale, ca să nu mai vorbim de daunele cauzate de explozii structurilor subacvatice naturale, cum ar fi recifele. În 2003 și 2020, studii publicate în Nature și în revista Royal Society au stabilit o legătură între utilizarea sonarului militar de medie frecvență și eșuarea cetaceelor.
