Economistul Ionuț Dumitru trage un semnal de alarmă: Datoria publică rămâne o provocare pentru deficitul și bugetul României
Economistul Ionuț Dumitru a declarat că, în ciuda reducerii deficitului bugetar anul trecut, presiunea pe datoria publică rămâne ridicată, iar spațiul fiscal al României este practic inexistent. Veniturile din taxe sunt doar de 28% din PIB, iar cheltuielile obligatorii consumă aproape total bugetul, făcându-l vulnerabil.
Declarațiile lui Dumitru vin pe fondul cererilor UDMR ca guvernul să permită autorităților locale să reducă taxele majorate la începutul anului și să reintroducă facilități fiscale pentru persoanele vulnerabile. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că o revenire asupra majorărilor nu ar fi un semn de slăbiciune, ci de maturitate, subliniind că presiunea pe fiecare cetățean este foarte mare, mai ales în contextul unei inflații de aproape 10% anul trecut.
Consilierul premierului, Ionuț Dumitru, a precizat că toate partidele din coaliție au votat aceste creșteri de taxe locale, iar orice decizie privind reducerea acestora va fi una politică. El a explicat că majorările au fost bruște deoarece impozitele locale pe proprietate au crescut foarte puțin în ultimul deceniu, iar România și-a asumat, în cadrul PNRR, creșteri semnificative ale bazei de impozitare.
Dumitru a avertizat că reducerea taxelor locale poate afecta funcționarea primăriilor, mai ales a celor mici și mijlocii, care depind foarte mult de transferurile de la bugetul de stat. El a menționat că România plătește aproximativ 18 lei din fiecare 100 cheltuiți pentru dobânzi, iar situația este și mai gravă, cu aproximativ 30% din cheltuieli finanțate din taxe și impozite.
În ciuda reducerii deficitului bugetar la 7,7% în 2024, Dumitru a subliniat că presiunea pe datoria publică se menține, având în vedere deficitele bugetare mari. Estimările pentru deficitul din acest an sunt între 6-6,5% din PIB, iar pentru anul viitor, între 5-5,5% din PIB, cu obiectivul de a ajunge sub 3% până în 2032.
El a detaliat că din veniturile de 28% din PIB, România alocă aproape 11% pentru salariile din sectorul public și 11-12% pentru asistența socială, ceea ce înseamnă că aproape 90% din veniturile fiscale sunt consumate de cheltuielile sociale obligatorii. În plus, presiunile suplimentare din buget, cum ar fi creșterea cheltuielilor de apărare, complică și mai mult situația.
Dumitru a concluzionat că trebuie redus deficitul bugetar și conectate mai bine taxele și impozitele, având în vedere că spațiul bugetar este inexistent și că datoria publică continuă să crească.
