România flirtează constant cu abisurile deficitului
Iulian Lolea, economist-șef al Concordia, a avertizat că România traversează un nou moment dificil din cauza vulnerabilităților interne și a tensiunilor externe generate de conflictul din Iran. Economia românească se află într-o stare fragilă, iar un șoc extern suplimentar ar putea amplifica dezechilibrele existente.
„Problemele interne la care ne așteptam până sâmbătă erau cele cu prețul gazelor și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial. În România, subiectul arzător este inflația. Conflictul din Iran ne prinde într-un moment în care eram deja cu inflația sus. Ne poate da toate calculele peste cap. Nu poți să mergi mereu la bluf și să nu fii niciodată pregătit pentru nimic”, a declarat economistul.
Lolea a explicat că eliminarea schemei actuale de plafonare la gaze s-ar reflecta direct în inflație. Impactul asupra companiilor ar putea fi semnificativ, cu creșteri de prețuri de până la 20%, care se vor transmite prin efecte de runda a doua în inflație. În ceea ce privește eliminarea plafonării adaosului comercial la alimente, Concordia estimează un impact suplimentar de 0,2-0,3 puncte procentuale asupra inflației.
Scumpiri din cauza conflictului din Iran
Economia românească resimte și scumpirea gazelor și a petrolului pe fondul conflictului din Iran. Gazele au o pondere de până la 3% în coșul de consum, iar combustibilii de 7-8%. În aceste condiții, șoferii ar putea observa o creștere de aproximativ 0,7 lei pe litru la benzină, dacă prețul mediu actual se menține. O majorare de 10% a barilului de petrol se traduce în România printr-o creștere de 0,5 puncte procentuale a inflației.
„Este destul de rău. Avem cea mai mare rată de transmisie din Europa de Est”, a avertizat Lolea. În acest scenariu, inflația ar putea ajunge la 5-5,5% spre finalul anului, afectând astfel creșterea economică. O creștere de 10% a barilului de petrol reduce creșterea economică în zona euro cu aproximativ 0,5 puncte procentuale.
Beneficiile pe termen scurt pentru stat
În timp ce populația și firmele ar resimți presiunea scumpirilor, statul ar putea beneficia inițial de pe urma creșterii prețurilor la energie. „Statul român poate să înceapă să numere banii, pentru că este beneficiar net al situației. Chiar dacă economia încetinește puțin, statul încasează din mai multe părți, va lua dividende bune de la companiile din energie și va realiza încasări mult mai mari din accize”, a afirmat Lolea.
Cu toate acestea, economistul a avertizat că o nouă explozie a prețurilor la energie ar putea reaprinde discuțiile despre plafonări și compensări, similar cu situația din 2022: „Trebuie să vedem efectele. Dacă ne ducem iar în scenariul 2022 sau mai rău, firmele și populația nu vor putea suporta, trebuie să intervii, iar banii aceia îi vom plăti tot noi”.
Deficitele bugetare și comerciale ridicate
Lolea a subliniat că România funcționează de ani de zile cu deficite bugetare și comerciale ridicate, ceea ce reduce drastic spațiul de manevră în cazul unei crize externe: „Noi nu ne-am gândit, mereu stăm pe marginea prăpastiei cu deficitul bugetar și comercial și niciodată nu suntem pregătiți pentru nimic, iar asta trebuie să se schimbe”.
Creșterea deficitului din ultimii ani a fost legată strict de cheltuieli scăpate de sub control. „În 2022-2023-2024, ponderea în PIB a cheltuielilor a crescut fantastic, necorelat cu veniturile. A fost o petrecere care era aproape de final, acum plătim nota de plată. Orice vânt extern bate peste noi ne duce într-o zonă foarte periculoasă, nu avem spațiu să ajutăm mediul economic, pentru că am petrecut în trecut”, a concluzionat Lolea.
