Creșterea economică în Europa și stagnarea României
Economia zonei euro și cea a Uniunii Europene au înregistrat o creștere de 0,6% în primul trimestru al anului 2025, conform datelor revizuite publicate de Eurostat. În contrast, economia României a stagnat în aceeași perioadă.
Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii Europene, precum și al celor 20 de țări care utilizează moneda unică euro, a avut un avans de 0,6% în perioada ianuarie-martie 2025, comparativ cu trimestrul precedent. Aceasta reprezintă o performanță dublă față de creșterea inițial anunțată de 0,3% de către Eurostat.
Printre statele membre, cele mai puternice ritmuri de creștere ale PIB-ului în primul trimestru au fost înregistrate în Irlanda (9,7%), Malta (2,1%) și Cipru (1,3%). La polul opus, cele mai semnificative scăderi au fost consemnate în Luxemburg (minus 1%), Slovenia (minus 0,8%), Danemarca și Portugalia (ambele cu o scădere de 0,5%). În Grecia, România, Letonia și Finlanda, PIB-ul a stagnat comparativ cu trimestrul anterior.
Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2024, PIB-ul celor 20 de țări care au adoptat moneda euro a înregistrat un avans de 1,5%, în timp ce în UE creșterea a fost de 1,6%. Ambele valori depășesc avansul de 1,2% anunțat inițial de Eurostat.
În ceea ce privește România, PIB-ul a stagnat în primul trimestru al anului 2025, conform cifrelor publicate de Institutul Național de Statistică. PIB-ul a avut un avans de 0,6% față de primul trimestru din 2024, după un avans de 0,4% în ultimul trimestru al anului trecut.
Conform INS, PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 447,669 miliarde lei în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 0,6% față de trimestrul I 2024. Comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul nu a suferit modificări. Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 365,361 miliarde lei, în creștere reală cu 0,3% față de trimestrul I 2024.
Creșterea PIB-ului României a fost influențată pozitiv de mai multe ramuri, precum construcțiile (+0,4%), informațiile și comunicațiile (+0,1%) și tranzacțiile imobiliare (+0,1%). Totuși, industria a avut o contribuție negativă, înregistrând o scădere de -0,5%.
Pe categorii de utilizări, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a crescut cu 1,9%, contribuind cu +1,3% la creșterea PIB. De asemenea, cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice a crescut cu 5,8%, având un impact de +0,5% asupra PIB-ului.
