Donald Tusk refuză extrădarea ucraineanului acuzat de sabotajul gazoductului Nord Stream
Premierul polonez Donald Tusk a declarat marţi că nu este în interesul Poloniei ca ucraineanul reţinut pentru sabotajul asupra gazoductelor Nord Stream să fie extrădat către Germania. Tusk a subliniat că problema nu constă în atacarea gazoductelor, ci în faptul că acestea au fost construite, ceea ce a creat o dependenţă prea mare a Europei de energia rusească.
Suspectul ucrainean, identificat sub numele de Volodimir Z., a fost arestat la sfârşitul lunii septembrie în suburbiile Varşoviei, în urma unui mandat de arestare emis de autorităţile germane. O instanţă poloneză a decis luni că acesta va rămâne în arest preventiv pentru încă 40 de zile, amânând astfel decizia privind extrădarea sa cerută de Germania.
Conform Parchetului federal german, Volodimir Z. a fost parte a unui grup care a plasat dispozitive explozive pe conductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2, în apropierea insulei daneze Bornholm, în septembrie 2022. Tusk a afirmat la o conferinţă de presă că decizia finală asupra extrădării revine justiţiei, dar a reiterat opoziţia sa faţă de existenţa gazoductelor, menţionând: „Problema Europei, problema Ucrainei, problema Lituaniei şi a Poloniei nu este că Nord Stream 2 a fost aruncat în aer, ci că a fost construit.”
Tusk a adăugat că „nu este în interesul Poloniei” ca acest cetăţean să fie predat unei ţări străine. Gazoductele Nord Stream au fost atacate pe 26 septembrie 2022, când o explozie subacvatică a avariat o conductă a gazoductului Nord Stream 2, care nu fusese folosită până atunci. Alte explozii au avariat conductele Nord Stream 1, utilizate de Germania pentru importul de gaz rusesc din 2011.
În urma sabotajului, au fost deschise anchete judiciare de către Germania, Suedia şi Danemarca. Anchetele din cele două ţări scandinave au fost închise în 2024, însă ancheta germană a identificat o celulă ucraineană formată din cinci bărbaţi şi o femeie ca participanţi la sabotaj. Recent, un judecător italian a dispus extrădarea unui ucrainean arestat în Italia, suspectat de implicare în acelaşi sabotaj.
Deşi un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi utilizat, iar Rusia a propus Germaniei livrarea de gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocând invazia rusă în Ucraina şi noua politică a Uniunii Europene de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti.
