Donald Trump reîntoarce Statele Unite la o politică climatică controversată, abandonând Acordul de la Paris
Statele Unite s-au retras oficial, pentru a doua oară, din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, consolidând politica „America First” a președintelui Donald Trump și provocând critici din partea organizațiilor de mediu și a comunității internaționale. America devine astfel singura țară care a ratificat și ulterior s-a retras efectiv din Acordul de la Paris, alăturându-se, din punct de vedere al neparticipării, unor state precum Iran, Libia și Yemen, care nu au ratificat pactul.
Donald Trump a anunțat în iunie 2017 că dorește să scoată SUA din pact, argumentând că acesta este „nedrept” pentru economia americană. Retragerea a devenit efectivă pe 4 noiembrie 2020, după finalizarea procedurii de notificare a ONU conform regulilor acordului. Ulterior, sub președintele Joe Biden, SUA s-au reînscris în Acordul de la Paris pe 19 februarie 2021. Decizia actuală a lui Trump marchează a doua retragere formală a Statelor Unite din acest tratat internațional, fiind singura țară care a părăsit de două ori Acordul.
Acordul de la Paris se află în centrul angajamentelor internaționale pentru limitarea creșterii temperaturilor globale. Documentul obligă statele semnatare să „depună eforturi” pentru a limita încălzirea la 1,5°C și să o mențină „cu mult sub” 2°C față de nivelurile preindustriale, pentru a reduce impactul sever al schimbărilor climatice asupra a milioane de oameni din întreaga lume.
Având în vedere că SUA se numără printre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră, retragerea din Acordul de la Paris a atras critici dure din partea organizațiilor de mediu, a apărătorilor drepturilor omului și a opozanților lui Trump. Marta Schaaf, directoarea programului pentru climă al organizației Amnesty International, a declarat: „Retragerea SUA din Acordul de la Paris stabilește un precedent îngrijorător, care riscă să declanșeze o cursă spre cel mai jos nivel al ambiției climatice și, alături de retragerea din alte pacte majore, urmărește să destructureze sistemul global de cooperare în domeniul climei.”
Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, unul dintre cei mai vocali critici ai lui Trump, a declarat că statul său nu se va retrage din acest acord: „În timp ce dezastrele climatice costă americanii trilioane de dolari, răspunsul lui Trump este să ridice steagul alb. California nu se va retrage. Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri din întreaga lume pentru a reduce poluarea, a crea locuri de muncă și a conduce economia energiei curate, pentru care administrația Trump este prea slabă să lupte.”
Decizia lui Trump nu schimbă faptul că sursele regenerabile au reprezentat peste 90% din noile capacități de producție de energie în 2025, însă China rămâne liderul mondial în acest domeniu. Totuși, retragerea SUA va complica eforturile de menținere a creșterii temperaturilor globale sub pragurile de 1,5°C sau chiar 2°C.
La începutul acestei luni, Statele Unite au anunțat și retragerea din Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), sub egida căreia a fost creat Acordul de la Paris. Împreună, aceste decizii scot SUA din principalele structuri internaționale de combatere a crizei climatice și reduc sprijinul pentru statele cele mai vulnerabile la efectele încălzirii globale și ale fenomenelor meteo extreme.
Recent, SUA au părăsit și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), o decizie despre care instituția a avertizat că va face „atât Statele Unite, cât și lumea mai puțin sigure.”
