Donald Trump, noul lider al Europei? Impactul cedării Uniunii Europene în fața președintelui american
Uniunea Europeană și Statele Unite au același președinte, cel puțin în viziunea lui Donald Trump, care a afirmat recent că liderii UE i se adresează cu titlul de „președinte al Europei”. Deși acest comentariu a generat ironii din partea oficialilor europeni, care au declarat că nu l-au folosit niciodată, realitatea sugerează că liderii europeni i-au oferit lui Trump o poziție de influență în cadrul discuțiilor de la Bruxelles.
De la summitul NATO din iunie, când Trump a arătat un mesaj pe telefon în care secretarul general NATO, Mark Rutte, îl numea „tăticule”, până la acordul comercial dintre UE și SUA semnat în Scoția, liderii europeni au acceptat condiții atât de nefavorabile încât au părut a capitula. Se pare că afirmația lui Trump conține un sâmbure de adevăr: niciun președinte american nu a avut o influență atât de mare asupra politicilor europene ca Trump.
Liderii europeni au arătat o disponibilitate crescută de a-l lăuda pe Trump, uneori chiar disperați să nu îl contrazică deschis. În discuții private, oficialii UE au recunoscut că trebuie să îl îmbuneze pe Trump pentru a-l menține interesat de securitatea Europei și de viitorul Ucrainei. Un exemplu semnificativ a fost vizita din vară a unui grup de lideri UE la Washington, care i-au cerut lui Trump să intervină pentru a convinge premierul ungar Viktor Orban să nu blocheze aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
„El nu va putea fi niciodată președintele Europei, dar poate fi nașul ei”, a spus un diplomat din UE. O altă opinie sugerează că analogia este mai apropiată de „un șef de mafie” care folosește amenințări pentru a-și exercita influența.
Schimbări dramatice în relațiile transatlantice
Acum 15 ani, SUA și UE negociau Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (T-TIP), tratându-se ca parteneri egali. În 2001, oficialii UE aveau curajul de a trasa limite marilor companii americane, cum ar fi atunci când Comisia Europeană a blocat achiziția Honeywell de către General Electric. Aceasta a marcat începutul unei perioade de politici antitrust dure pentru protejarea liberei concurențe în Europa.
În prezent, situația s-a schimbat dramatic. Comisia Europeană a amânat recent o decizie privind amendarea companiei Google pentru încălcarea regulilor concurenței, la cererea comisarului pentru comerț, Maroš Šefčovič. Trump a reacționat imediat, anunțând pe Truth Social că „Administrația nu va permite aceste acțiuni discriminatorii”. Un oficial european a declarat: „Nu am mai văzut niciodată așa ceva în cariera mea în cadrul Comisiei. Trump este în interiorul mașinăriei.”
Capitularea Europei în fața cerințelor lui Trump
De când Trump a revenit la Casa Albă, liderii UE s-au comportat cu reținere în comunicarea cu președintele american, având doar două opțiuni: tăcere sau laude. Președintele Estoniei, Alar Karis, a afirmat că multe țări europene susțin acțiunile lui Trump, referindu-se la eforturile de a obține un acord de pace în Ucraina, însă fără a menționa planurile Pentagonului de a reduce fondurile și soldații din Europa.
În Scoția, liderii europeni au acceptat o înțelegere care a părut o capitulare în fața Statelor Unite. Sabine Weyand, un negociator UE, a spus că nu va folosi cuvântul „negociere” pentru a descrie ceea ce s-a întâmplat între Europa și SUA. Criticile din interiorul UE sugerează că liderii europeni au demonstrat o lipsă de solidaritate într-un moment crucial, ceea ce ar putea avea consecințe pe termen lung.
Întrebări legate de viitorul Uniunii Europene
Consecințele acestei capitulări s-ar putea resimți mulți ani de acum înainte. Fostul ambasador american în UE, Anthony Gardner, a subliniat că marile blocuri comerciale vor folosi toate pârghiile pentru a diviza Uniunea Europeană. De asemenea, se va ridica întrebarea „la ce mai este bună Uniunea Europeană, dacă nu poate oferi un scut în domeniul comerțului?”.
Antonio Costa, președintele Consiliului European, a explicat că liderii UE au cedat presiunilor pentru a evita riscurile unei escaladări a tensiunilor cu un aliat cheie. Întrebarea rămâne: este Uniunea Europeană condamnată la supunere în relația cu SUA lui Trump sau va reuși să se transforme dintr-un spectator într-un protagonist pe scena internațională?
