Divergențe de perspective asupra Groenlandei: Inuiții reacționează la aspirațiile lui Trump
Președintele SUA, Donald Trump, a discutat despre Groenlanda ca despre un activ strategic care ar putea fi cumpărat de Washington, în timp ce Danemarca își reafirmă suveranitatea legală asupra insulei. Pentru poporul inuit, care locuiește aici de secole, conceptul de proprietate colectivă este esențial pentru identitatea lor. Aceasta a supraviețuit unei perioade extinse de 300 de ani de colonizare și este consfințită de lege: oamenii pot deține case, dar nu și terenurile pe care acestea sunt construite.
„Noi nu putem nici măcar să ne cumpărăm propriul teren, dar Trump vrea să-l cumpere – asta ni se pare foarte ciudat”, a declarat Kaaleeraq Ringsted, în vârstă de 74 de ani, din Kapisillit, o așezare mică situată pe malul unui fiord, la est de capitala Nuuk. „Încă din copilărie, m-am obișnuit cu ideea că poți doar să închiriezi terenuri. Ne-am obișnuit întotdeauna cu ideea că suntem proprietarii colectivi ai terenurilor noastre.”
O viață liberă, în natură
Ringsted, un fost pescar și vânător, vorbește în biserica din sat, situată pe o stâncă, accesibilă doar printr-o scară abruptă din lemn. Așezarea se mândrește cu o școală, un magazin alimentar și o casă de servicii. „Am avut întotdeauna o viață liberă aici, în natură”, a spus Heidi Lennert Nolso, liderul satului. „Putem naviga și merge oriunde fără restricții.”
Groenlanda și locuitorii săi au fost în centrul atenției mondiale anul trecut, când Trump a reînnoit cererea ca SUA să preia controlul asupra insulei din motive de securitate națională și pentru a avea acces la resursele minerale abundente. De atunci, Trump a renunțat la amenințările de cucerire și a declarat că a obținut accesul total și permanent al SUA la Groenlanda printr-un acord cu NATO, dar multe detalii rămân neclare.
Localnicii spun că au urmărit știrile, dar nu este un subiect despre care vorbesc foarte mult. „Oamenii de aici sunt interesați de ziua care urmează. Este mâncare în frigider? Bine, atunci pot dormi puțin mai mult. Dacă nu este mâncare, atunci voi ieși să prind pește sau să vânez reni”, a spus Vanilla Mathiassen, o profesoară daneză din Kapisillit.
Protectori, nu proprietari
Ulrik Blidorf, avocat în Nuuk și proprietar al firmei Inuit Law, a declarat că Groenlanda, un teritoriu autonom danez, nu are proprietate privată asupra terenurilor. „În Groenlanda, nu poți deține terenuri. Așa a fost încă de când strămoșii noștri au venit aici. Astăzi ai dreptul să folosești zona în care ai casa ta.” Aproape 90% din cei 57.000 de locuitori ai Groenlandei sunt indigeni inuiți, care locuiesc pe insulă de aproximativ 1.000 de ani.
Rakel Kristiansen, provenind dintr-o familie de practicanți șamanici, a spus că poporul inuit se consideră gardieni temporari ai pământului. „În înțelegerea noastră, a deține pământul este o întrebare greșită. Întrebarea ar trebui să fie cine este responsabil pentru pământ. Pământul a existat înaintea noastră și va exista după noi.”
Accentul se pune pe supraviețuire
În Kapisillit, un vânt rece suflă dinspre calota glaciară a Groenlandei. Numărul vânătorilor și pescarilor este în scădere, deoarece educația și locurile de muncă atrag oamenii departe de această așezare. La școală, trei elevi rămași învață într-o încăpere unde se află o hartă a Groenlandei tipărită în 1954. Toți trei se vor muta în curând, iar școala s-ar putea închide.
Peisajul ar putea atrage turiști, dar satul nu dispune de infrastructura necesară. „Există riscul ca așezarea să dispară”, a spus liderul satului, Nolso. „Oamenii îmbătrânesc.” Kapisillit a avut odinioară aproape 500 de locuitori, iar astăzi are 37. Kristiane Josefsen, o localnică, lucrează cu piele de focă, dar nu are de gând să plece. „Rămân aici. Locul meu este aici. Aceasta este țara mea. Groenlanda este țara mea.”
