Dilema Europei: Cum conflictul din Iran obligă guvernele să găsească un echilibru delicat între securitate și bunăstare
În ciuda relațiilor transatlantice tensionate, liderii americani și europeni sunt de acord că Europa a cheltuit mult prea puțin pentru a-și îmbunătăți capacitatea de apărare. Războiul din Iran a complicat și mai mult compromisurile legate de fondurile alocate pentru securitate și cele pentru bunăstare. Problema „arme vs. unt” a devenit principala provocare politică și fiscală pentru guvernele europene, iar efectele acesteia se vor resimți în anii ce urmează.
Multe țări europene au realizat că trebuie să cheltuie mai mult pentru apărare pentru a-și reduce dependența de Statele Unite, ceea ce implică adesea reducerea fondurilor destinate ajutoarelor sociale și pensiilor. Acest lucru se datorează faptului că multe guverne europene și-au epuizat capacitatea de a se împrumuta ieftin. Pe măsură ce populația Europei îmbătrânește, cheltuielile pentru asistența socială vor crește, iar partidele de opoziție profită de această situație promițând cheltuieli mai mari pentru „unt”, ceea ce sporește riscurile politice pentru liderii care nu adoptă măsuri similare.
Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a observat că multe țări europene se află „între ciocan și nicovală”. El a subliniat că „această călătorie ar fi trebuit să înceapă mult mai devreme”, referindu-se la faptul că Suedia și-a triplat cheltuielile militare din 2017 și până în prezent. Sistemele de pensii, care au fost inițial concepute pentru societăți mai tinere, nu mai fac față actualelor realități demografice.
În ceea ce privește împrumuturile, Germania este singura țară care poate profita pe deplin de această opțiune, având în vedere că s-a împrumutat foarte puțin înainte de a avea nevoie de noi fonduri pentru reînarmare. „Italia, Spania și Franța au un spațiu fiscal limitat pentru aproape orice nou program major de cheltuieli”, a afirmat Christoph Trebesch, economist la Universitatea Kiel din Germania. Cercetătorii din Franța estimează că țara are nevoie să cheltuie 3,5% din PIB pentru a-și îmbunătăți semnificativ armata, ceea ce ar necesita o creștere de aproape 10% a TVA-ului sau a impozitului pe avere pentru „ultra-bogați” în următorii cinci ani.
Dacă criza energetică provocată de războiul din Iran va continua, guvernele europene vor fi presate să cheltuie mai mult sau să reducă impozitele în încercarea de a stimula creșterea economică. „Bugetul nostru public se micșorează”, a declarat Reem Alabali Radovan, ministrul german pentru dezvoltare. Politicienii vor fi nevoiți să găsească metode creative pentru a îmbunătăți programele de dezvoltare și ajutor, deoarece bugetul „va continua să scadă”.
Experții avertizează că, dacă criza economică continuă, Europa s-ar putea confrunta cu o criză fiscală. Beata Javorcik, economist-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a spus: „Cât de mult va putea continua asta înainte ca piețele să reacționeze? Crizele se declanșează mai greu decât ai crede, dar, odată ce au loc, se extind mult mai repede.”
