Dieta cu puține fibre dăunează sănătății microbiotei intestinale
Boala inflamatorie intestinală, care include colita ulcerativă și boala Crohn, afectează aproximativ 5 milioane de persoane la nivel mondial. Aceste afecțiuni sunt caracterizate prin ulcerații și inflamație, provocând dureri abdominale intense, diaree, tulburări de digestie și disconfort. Cauzele exacte ale acestor boli sunt necunoscute, însă se consideră că există mai mulți factori care pot contribui la declanșarea lor, inclusiv factori genetici, de mediu și comportamentali.
Persoanele cu un istoric familial de boală inflamatorie intestinală au un risc crescut de a dezvolta această afecțiune. Fumatul este un factor de risc semnificativ, la fel ca și alimentația bogată în grăsimi saturate, carne roșie și produse ultraprocesate. Altele incluyen utilizarea unor medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene, antibioticele și anticoncepționalele, precum și stresul cronic, lipsa de mișcare, somnul insuficient și contactul redus cu solul și animalele.
Impactul acestor factori asupra intestinului se reflectă în compoziția microbiotei intestinale. Intestinul uman găzduiește aproximativ 100 de trilioane de microorganisme care contribuie la digestie și protecția împotriva bacteriilor patogene. Un dezechilibru în această microbiotă, denumit disbioză, poate declanșa un răspuns imun, afectând bariera intestinală. Odată slăbită, aceasta permite pătrunderea bacteriilor și toxinelor în fluxul sanguin, provocând inflamații.
Dieta joacă un rol esențial în influențarea microbiotei intestinale. Bacteriile saprofite se hrănesc cu carbohidrați complecși, adică cu fibre alimentare, denumite prebiotice. Prin fermentație, aceste bacterii produc metaboliți benefici, inclusiv acizi grași cu lanț scurt, care au efecte protectoare asupra mucoasei intestinale și contribuie la procesele antiinflamatorii din organism. O dietă săracă în fibre, specifică alimentației moderne, are un impact negativ asupra microbiotei intestinale.
Inflamația cronică asociată cu boala inflamatorie intestinală este un factor de risc important pentru cancerul colorectal și alte afecțiuni inflamatorii, cum ar fi cele oculare, cutanate, articulare, pulmonare și tulburările de coagulare a sângelui.
Deși nu există o vindecare pentru aceste afecțiuni, tratamentele se concentrează pe remisie, reducerea simptomelor și prevenirea puseelor. Acestea includ medicamente antiinflamatoare, imunosupresoare sau tratamente biologice, iar monitorizarea de către medici este crucială pentru gestionarea eficientă a bolii.
Recomandările dietetice sunt în general generale, fără un regim specific confirmat ca fiind eficient până în prezent. Specialiștii sugerează adoptarea unei diete sănătoase, evitând alimentele ultraprocesate. Fundația Crohn’s & Colitis recomandă, de asemenea, excluderea temporară a grâului, lactatelor, cărnii roșii și unturii.
