Diana Buzoianu analizează barajul Mihăileni
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat în plenul Camerei Deputaţilor că proiectul Barajului Mihăileni de pe râul Crişul Alb, considerat esenţial, este afectat de controverse și scandaluri populiste. Aceasta a subliniat că barajul ar fi trebuit să fie un proiect strategic, dar a fost vulnerabilizat din cauza documentelor juridice care au stat la baza acestuia.
Buzoianu a anunțat că se vor depune toate documentele necesare pentru a asigura legalitatea și siguranța construcției. „O minciună repetată obsesiv nu este și adevăr. Nu suntem în faţa unei crize surpriză, ci în faţa unui scandal populist, iar scopul principal al acestei infrastructuri va fi realizat în continuare”, a declarat ea.
Ministrul a menționat că corpul barajului este finalizat din anul 2022 și că, în 2024 și 2025, a contribuit la oprirea viiturilor de apă în cantitate de 5,5 milioane de metri cubi, salvând astfel 17.000 de oameni. Buzoianu a subliniat că declarațiile referitoare la blocarea rolului de oprire a inundaţiilor sunt false.
„O instanţă a anulat un aviz mai vechi de 40 de ani, nu Ministerul Mediului. Trebuie să refacem documentele cu respectarea tuturor prevederilor legale”, a adăugat Buzoianu, menționând că lucrările conexe la baraj au avize emise în 2024 și 2025, care nu fac obiectul litigiului.
Ministrul a recunoscut că există întârzieri legate de barajul de la Mihăileni, dar a subliniat că acestea sunt consecința „culturii de improvizaţie și lucrărilor de mântuială” din trecut. De asemenea, a subliniat că alocările bugetare pentru infrastructura critică împotriva inundaţiilor sunt insuficiente, fiind alocate inițial doar 50 de milioane de lei pentru toate lucrările din România.
Buzoianu a concluzionat că, pentru a preveni vulnerabilizarea viitoare a proiectelor, se vor depune toate documentele necesare la barajul Mihăileni, subliniind importanța realizării lucrărilor într-un mod temeinic și legal. Aceasta a fost invitată să discute despre responsabilitatea ministrului în legătură cu blocarea investițiilor strategice, dar nu a participat la dezbaterea inițial programată, care a fost reprogramată pentru 2 martie.
În urma acțiunii organizației Declic, Curtea de Apel Cluj a anulat autorizația de construire emisă în 1987, generând acuze din partea reprezentanților Consiliului Judeţean Hunedoara, care susțin că activiștii de mediu blochează proiectul. Aceștia subliniază importanța investiției pentru România și județul Hunedoara, având în vedere stadiul avansat al lucrărilor.
