Dezvăluiri surprinzătoare: Polonia, ținta unei avalanșe de dezinformare înaintea atacurilor cu drone
Deși politicienii polonezi au avertizat de mult timp că agresiunea rusă s-ar putea extinde și mai mult spre vest, incursiunea din 10 septembrie a aproape 20 de drone rusești pare să-i fi luat prin surprindere. În ultimele luni, a devenit din ce în ce mai la modă să le spună alegătorilor că „acesta nu este războiul nostru”, comentează un analist. Pe 10 septembrie, conducerea militară a Poloniei a reacționat rapid și decisiv la mișcarea Rusiei: avioane de vânătoare au fost trimise în misiune, unele drone au fost doborâte, iar oficialii au declarat clar că țara a fost atacată. Cu toate acestea, un răspuns autentic la provocarea Rusiei nu s-a materializat. Răspunsul ineficient al Varșoviei nu se datorează doar ignorării amenințării reale, ci și reacției lente a Washingtonului.
Politica externă și de securitate a Poloniei este orientată către Statele Unite mult mai puternic decât guvernele Franței sau Germaniei. Răspunsul lent al Americii este un semn rău nu numai pentru polonezi, ci și pentru Ucraina. Polonia își îndeplinește cu sârguință îndatoririle de principal partener logistic al Kievului, în parte pentru că se simte relativ în siguranță. Pasivitatea SUA subminează acest sentiment de siguranță, întărind în același timp sentimentul de impunitate al Kremlinului.
Cum a reacționat politicul de la Varșovia
Printre consecințele politice interne ale atacului Rusiei se numără reacția divizată a extremei drepte poloneze. Curentul principal, Lege și Justiție și Coaliția Civică, au reacționat în moduri similare, dar fără a uita să se critice reciproc. Partidul de extremă dreapta Confederația (cu 10-15% în sondaje în ultimele șase luni) a arătat o divizare clară. Vicepreședintele Sejmului, Krzysztof Bosak, a respins ca teorii conspiraționiste afirmațiile că dronele ucrainene au încălcat spațiul aerian al Poloniei. În contrast, colegul său de partid, Sławomir Mentzen, a criticat guvernul pentru că a lăsat țara nepregătită pentru un atac cu drone, solicitând reducerea programelor sociale în favoarea cheltuielilor de apărare, dar omitând să recunoască faptul că atacul a fost rusesc.
Isterie anti-Ucraina
O evoluție alarmantă în Polonia după 10 septembrie a fost valul de propagandă pro-rusă și creșterea isteriei anti-ucrainene. Cercetările efectuate de Res Futura arată că, pe 10 septembrie, 38% din comentariile de pe Facebook au dat vina pe Ucraina pentru atacul asupra polonezilor. Această dezinformare s-a suprapus peste o campanie de ură deja existentă împotriva ucrainenilor din Polonia. Prim-ministrul Donald Tusk și noul președinte Karol Nawrocki, deși rivali, au alimentat retorica anti-ucraineană pentru a câștiga voturile alegătorilor de extremă dreapta ai Confederației. Proliferarea știrilor false pro-ruse și a urii anti-ucrainene pe rețelele de socializare reprezintă un pericol real pentru cetățenii ucraineni care trăiesc în Polonia.
