Destinația europeană unde canalele și platformele rusești interzise în UE câștigă tot mai mult teren
O anchetă realizată de Institutul pentru Dialog Strategic (ISD) din Londra a arătat că, la trei ani după impunerea sancțiunilor asupra mass-media de stat rusă în Uniunea Europeană, site-urile și serviciile online ale acestora continuă să funcționeze activ și atrag un public semnificativ. Potrivit ziarului german Spiegel, mass-media de stat rusă este deosebit de populară în Germania, cu cinci domenii blocate având peste 50.000 de vizite pe lună, iar trei dintre ele chiar 100.000 de vizitatori fiecare.
În total, au fost identificate 58 de domenii legate de 26 de organizații sancționate de UE. Studiul a relevat că, în aproximativ trei sferturi din cazuri, blocările necesare nu au fost eficiente. Printre site-urile examinate se numără canalul internațional de televiziune rus RT (fostul Russia Today), agenția de știri de stat RIA Novosti, ziarul online Lenta și canalul de televiziune de stat Channel One. Conform ISD, aceste canale au înregistrat peste 5 milioane de vizite pe lună în întreaga UE, RIA Novosti fiind în frunte, cu peste 10 milioane de vizite.
La trei ani de la impunerea restricțiilor, canalele sancționate sunt în mare parte încă active și accesibile în toate statele membre. Studiul a subliniat că aceste mass-media au jucat un rol esențial în răspândirea propagandei dăunătoare și polarizarea publicului, în special în timpul alegerilor federale din Germania din februarie și alegerilor prezidențiale din Polonia din mai.
Conform analizei, aplicarea sancțiunilor de către furnizorii europeni a fost „incoerentă”. Mai puțin de un sfert din încercările de accesare a conținutului au fost blocate eficient de către cei trei mari furnizori de servicii internet din cele șase state membre ale UE examinate. Sancțiunile au fost aplicate cel mai eficient în Germania și Franța, unde, în testele efectuate de ISD, furnizorii de servicii internet au blocat între 43% și 57% din domenii în Germania și între 24% și 48% în Franța.
Analiza a mai menționat că, din cauza setărilor utilizatorilor pe dispozitivele clienților, routerele sau aplicațiile (cum ar fi rețelele private virtuale), cererile DNS (Domain Name System) nu se bazează întotdeauna pe rezolvatoare din infrastructura proprie a ISP-ului. În schimb, acestea utilizează adesea rezolvatoare terțe operate de companii precum Cloudflare sau servicii deținute de Rusia, făcând conținutul blocat accesibil utilizatorilor.
Mass-media în cauză și serviciile lor online au fost interzise de Comisia Europeană în martie 2022, la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, pentru a contracara dezinformarea Kremlinului și a răspunde războiului de agresiune.
