Descoperiri uluitoare în inima Mangaliei: misterele celei mai mari movile funerare din sudul Dobrogei
Descoperirile arheologice continuă să surprindă, oferind noi mărturii despre modul de viață al oamenilor din Antichitate. Județul Constanța deține un patrimoniu extrem de bogat, iar municipiul Mangalia a adăugat acum o piesă importantă istoriei: cea mai mare movilă funerară (tumul) din sudul Dobrogei, cu o înălțime de 12 metri și un diametru de 70 de metri, vizibilă chiar și de pe mare.
În cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis“, Muzeul Național de Istorie a României a efectuat săpături sistematice, descoperind un complex funerar vechi de peste 2.300 de ani. Pe 4 iulie a.c., arheologii aflați la săpături în cea mai mare movilă funerară din sudul Dobrogei au descoperit trei cununi funerare aurite și mai multe podoabe și piese de port din aur, bronz și sticlă. Obiectele datează din secolul III a. Chr. și au fost identificate într-un cavou din piatră acoperit de movila uriașă de pământ.
Movila funerară adăpostea un cavou monumental, aparținând, cel mai probabil, unei familii bogate și influente de greci din Callatis. Construcția este opera unui arhitect experimentat, care a proiectat totul cu multă atenție. Cavoul, realizat din piatră, a fost identificat pe o lungime de 18 metri, iar cercetările continuă, mai ales în sectorul coridorului de acces. În interior, arheologii au descoperit „paturi“ de piatră pe care, în urmă cu 23 de secole, se aflau două sarcofage, probabil din lemn, o raritate pentru acea epocă. De asemenea, au fost identificate fragmente sculptate și pictate din calcar și marmură, trei cununi funerare aurite, precum și podoabe și piese de port din aur, bronz și sticlă.
Un aspect inedit al cercetării îl reprezintă urmele unui jaf produs în Antichitate. Tumulul a fost jefuit printr-un puț săpat până la cavou, în urmă cu 2.300 de ani. Hoții au furat bijuterii de aur, după care mormântul a fost sigilat cu atenție. Cele trei cununi de aur descoperite par să fi fost depuse ulterior, ca ofrande, după sigilarea cavoului. Jefuitorii au coborât cu opaițe la peste 14 metri sub pământ, în întuneric, desfăcând sicriele și luând doar podoabele mai mari.
În mormânt au fost identificate și oase umane, aparținând cel puțin două persoane diferite: una de 16 – 18 ani și alta de 8 – 11 ani, cel puțin unul dintre aceștia fiind de sex feminin. Movila face parte din necropola orașului antic Callatis, fondat de grecii din Heracleea Pontică și Megara, la începutul secolului al IV-lea a. Chr., unul dintre cele mai bogate și influente centre grecești de pe litoralul Mării Negre în perioada secolelor IV – III a. Chr.
O primă sinteză asupra rezultatelor preliminare ale cercetărilor arheologice pluridisciplinare dedicate acestui monument funerar antic va fi prezentată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului (12 – 14 septembrie 2025), prin organizarea unui eveniment cultural la Muzeul Național de Istorie a României.
În concluzie, în urma acestor săpături arheologice, au fost aduse la lumină artefacte de o valoare incontestabilă: două sarcofage din calcar și marmură, decorate cu sculpturi și picturi, bijuterii din aur, bronz, trei cununi funerare cu frunze de bronz aurit și fructe din ceramică aurită, vase ceramice și fragmente de lemn antic cu urme de pigmenți.
